Învinovăţirea, o alegere

Pe măsură ce nu mai investim cu autoritate şi energie toate programele negative care izvorăsc din propria noastră gândire, încetăm să lăsăm propria putere la dispoziţia altora şi începem să o revendicăm pentru noi. Aceasta are ca efect îmbunătăţirea stimei de sine, revenirea creativităţii şi manifestarea unei viziuni pozitive despre viitor, care înlocuieşte teama dinainte.

Putem alege să-i învinovăţim pe alţii. Putem alege să dăm vina pe diverse împrejurări. Însă a fi mai conştienţi şi a ne da seama că alegem această atitudine de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, ne aduce la un nivel superior al conştiinţei şi, astfel, mai aproape de o putere şi de o perfecţiune mai mari decât dacă ne considerăm o victimă neajutorată a unui sentiment.

Datorită faptului că minţii inconştiente îi este necunoscut conceptul de timp, putem alege orice moment din prezent pentru a vindeca un eveniment din trecut.

„Am fost vreodată instruit în tehnicile de autovindecare emoţională? Am urmat, la şcoală, cursuri despre conştiinţă? Mi-a spus, vreodată, cineva că puteam alege ce să-mi fie sădit în minte? M-a învăţat cineva vreodată că puteam refuza toată această programare negativă? Mi-a vorbit cineva, vreodată, despre legile conştiinţei?“ Dacă răspunsul este negativ, de ce să ne condamnăm singuri că am crezut, cu inocenţă, în anumite lucruri? De fapt, de ce nu am înceta să ne condamnăm chiar din acest moment?

Cu toţii am făcut ceea ce consideram că este mai bine pentru moment. „Atunci părea o idee bună“ este tot ce putem spune despre faptele trecute, ale noastre şi ale altora. Toţi am fost programaţi fără să ştim şi fără consimţământul nostru conştient.

Fragment din volumul Letting Go-Calea renunţării, David R. Hawkins, M.D.,Ph.D.

Lasă un răspuns