Pachet “Puterea de a renunţa” – David R. Hawkins
Putere versus forţă – Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman:
“Pentru a înţelege mai bine diferenţa esenţială dintre forţă şi putere, ca şi implicaţiile profunde ale acestei dinstincţii pentru viaţa noastră, poate fi de ajutor să examinăm năzuinţele umane pe o scală mai mare; interacţiunea oamenilor şi guvernelor putând oferi multe ilustrări adecvate în acest sens.
Dacă privim în istorie din perspectiva unică pe care am descris-o în cartea de faţă, ne vom aminti cu siguranţă de exemplele puternice oferite de Revoluţia Americană, care a fost prima ce a instituit din punct de vedere formal libertatea ca drept inalienabil, stabilind astfel un precedent pentru secolele viitoare. Principiile calibrate la un nivel atât de înalt (nivelul 700) influenţează omenirea pentru perioade mari de timp. Cu adevărat, condeiul e mai puternic decât sabia, pentru că puterea provine din minte, în vreme ce forţa este înrădăcinată în lumea materială.”
“Forţa e seducătoare pentru că emană o anumită strălucire, indiferent că această strălucire se manifestă în forma falsului patriotism, prestigiului sau dominaţiei. Pe de altă parte, adevărata putere e foarte adesea destul de lipsită de strălucire.
Cei slabi sunt atraşi de strălucirea forţei până în punctul în care chiar pot muri pentru ea. Cum altfel ar putea exista ceva atât de atroce ca războiul?
Adesea, forţa ia temporar prim-planul, cei slabi fiind atraşi de oamenii ce par a-şi fi depăşit slăbiciunea. Cum ar fi posibilă altminteri dictatura?”
„Aroganţa este o caracteristică a forţei; puterea este caracterizată de umilinţă. Forţa e plină de sine; ea deţine răspunsul tuturor întrebărilor. Puterea este modestă.”
„Pentru a putea înţelege pe deplin dihotomia de care ne ocupăm, e necesar să luăm aminte la diferenţa existentă între un politician şi un om de stat. Politicianul, care se ocupă cu preponderenţă de utilitatea politică, guvernează prin forţă, odată ajuns la poziţia sa prin forţa persuasiunii. Nu de puţine ori, asemenea politicieni calibrează la un nivel inferior pragului 200. Adevărata putere e reprezentată de oamenii de stat. Aceştia, stând de partea principiilor ce nu au nevoie să fie demonstrate, guvernează prin inspiraţie şi oferă pildă celorlalţi prin puterea propriului exemplu. Omul de stat face apel la nobleţea care există în fiecare om; tot el este acela care îi unifică pe oameni adresându-se “inimii”. Pentru că, dacă intelectul poate fi indus în eroare, inima recunoaşte adevărul. Dacă intelectul e limitat, inima e nelimitată; dacă intelectul e legat de cele temporare, inima e interesată numai de cele eterne.”
“Persoanele care folosesc mecanismul renunţării afirmă că rata dezvoltării emoţionale are legătură cu consistenţa renunţării lor la sentimentele negative şi nu are nicio legătură cu vârsta. De la vârsta adolescenţei până la vârsta de 80 de ani, oamenii au înregistrat aceleaşi beneficii.”
“Eficienţa mecanismului de renunţare în rezolvarea problemelor este deseori uluitoare. Înţelegerea procesului care este implicat aici este foarte importantă tocmai pentru că acest mecanism este foarte diferit de metodele obişnuite. Abordarea care aduce cele mai rapide şi mai uşor de obţinut rezultate este următoarea:
Nu căuta răspunsuri. În schimb, renunţă la sentimentele din spatele întrebării.”
“La aceasta se rezumă toată tehnica: la a renunţa în mod conştient şi frecvent, oricând doriţi acest lucru. Atunci veţi fi numai voi responsabili de modul în care vă simţiţi şi nu veţi mai depinde de lumea din jur şi de reacţiile voastre la ea. Încetaţi să fiţi o victimă.”
“Oricare ar fi ramura psihologiei pe care o veţi studia, aceasta vă va dezvălui că obiectivul principal al umanităţii, care le depăşeşte pe toate celelalte, este supravieţuirea. Fiecare dorinţă umană este orientată spre asigurarea supravieţuirii individului şi supravieţuirea grupului cu care acesta se identifică, respectiv familie, fiinţele iubite sau ţara de origine.
Oamenii se tem cel mai mult de pierderea capacităţii de a experimenta.
În acest sens, sunt interesaţi de supravieţuirea corpului lor pentru că ei consideră că sunt acest corp şi că, prin urmare, au nevoie de el pentru a-şi duce existenţa. Pentru că se percep fiinţe separate şi limitate, ei sunt angoasaţi de sentimentul lipsei. Oamenii obişnuiesc adesea să caute în afara lor satisfacerea propriilor nevoi. Aceasta îi face să se simtă vulnerabili, pentru că îşi sunt insuficienţi lor înşişi.”
Mintea este, aşadar, un mecanism de supravieţuire, iar metoda pe care o foloseşte în acest scop este utilizarea emoţiilor. Gândurile îşi fac apariţia din emoţii şi, până la urmă, emoţiile sfârşesc prin a deveni o abreviere a gândurilor. Mii, dacă nu chiar milioane de gânduri pot fi înlocuite de o singură emoţie. Emoţiile sunt mai simple şi mai primitive decât procesele mentale. Instrumentul utilizat de minte pentru a-şi atinge obiectivele emoţionale, este raţiunea. Când este folosită de intelect, emoţia primară latentă este de obicei inconştientă sau cel puţin situată în afara sferei conştienţei. Când emoţia latentă este uitată sau ignorată fără a mai fi experimentată, indivizii nu sunt conştienţi de motivele care stau la baza acţiunilor lor şi plăsmuiesc tot felul de motive plauzibile.”
Cele două cărţi grupate în pachetul “Puterea de a renunţa” pot fi achiziţionate (cu reducere şi transport gratuit)