Fragment din cartea Descoperirea prezenţei lui Dumnezeu, non-dualitate devoţională, David. R. Hawkins

Fiecare poziţionalitate este rezultatul unui construct, la fel ca şi cărămizile de construcţie. Ea este dezvăluită prin căutare interioară. Ceea ce pare să constituie o problemă necesită o investigare onestă. Să luăm, de exemplu, „ura”. Pe ce se bazează aceasta într-o situaţie dată? Pe invidie? Pe gelozie? Pe teamă? Pe mândrie? Ea se datorează unei combinaţii de factori. Să fie rivalitatea faţă de status? Competitivitatea? Sentimentele rănite? O jignire adusă mândriei egoului? A avea dreptate? A câştiga? A se simţi ameninţat? Să fie  programarea de către mijloacele de propagandă/media?

Rezolvarea integrală fie şi a unei singure probleme tinde să ducă la atenuarea tuturor celorlalte, fiindcă la baza lor se află, de obicei, problema smereniei egoului narcisic, care reprezintă cheia de boltă a renunţării. Conflictele centrale ale fiecărui nivel au fost examinate în oarecare amănunţime în Transcenderea nivelurilor conştiinţei, dar, în esenţă, ele sunt similare. Fiecare poziţionalitate este ţinută la locul ei de un set dualist de atracţii şi de aversiunile care le corespund. Odată cu smerenia îşi face apariţia şi acceptarea că toată lumea se află în diverse stadii ale parcursului evoluării conştiinţei şi al dezvoltării spirituale, deoarece acesta este ţelul fundamental al vieţii unui om în lumea aceasta.