În anul 2007 apărea în SUA prima ediţie a cărţii The Flow – 40 Days to Total Life Transformation. Premiată la Soul Salon, în cadrul Concursului “Cea mai bună carte pentru Iluminare” şi finalistă in prestigiosul concurs “The Book of the Year” in 2009, această carte a ajuns şi în România în anul 2010 în traducerea semnată de Olivia Stănescu şi Adina Ihora. Fluxul – 40 de zile pentru o transformare totală a vieţii a apărut în Bucureşti împreună de autoarea, Tara Meyer-Robson şi soţul său. Din păcate, prea puţini dintre cei care auziseră deja de “Metoda Fluxului” au avut şansa să interacţioneze şi să lucreze direct cu Tara în workshop-ul susţinut la Bucureşti în iunie 2010.
TARA este un Mentor autentic care propune un program personalizat, un program de transformare holistică a minţii, a corpului şi a vieţii. Metoda Fluxului are ca bază identificarea Factorului de Flux personal şi a Tipului de Realitate pe care o trăieşte în prezent individul. Pornind de la aceste rezultate, cititorul îşi poate construi un tipar de exerciţii personalizate ce îl vor ajuta să realizeze acele schimbări pe care şi le doreşte. Nenumăraţi participanţi la acest program sunt dovada vie că el acţionează în mod benefic şi eficient.
Fragmente:
Meritaţi să aveţi tot ceea ce vă doriţi
Vă rog să vă închipuiţi, pentru o clipă, tot ceea ce vă doriţi cu adevărat: o relaţie nouă, o promovare la serviciu, vindecarea unei afecţiuni, o casă şi o maşină frumoase, un copil sau orice altă experienţă la care acum doar visaţi. Închideţi ochii şi imaginaţi-vă că aveţi acest lucru chiar acum, chiar în acest moment. Încercaţi să vi-l imaginaţi cât mai real cu putinţă.
Afirmaţi: „Merit să am tot ceea ce-mi doresc chiar acum, eu fiind exact aşa cum sunt în momentul de faţă.” Când faceţi această afirmaţie, fiţi atenţi la reacţiile care se petrec în corpul şi mintea voastră. Ce gânduri vă vin în minte? Constataţi cumva vreo încordare în corp sau o senzaţie neplăcută în stomac?
Se prea poate să aveţi anumite senzaţii, dar este în regulă; toate acestea arată că, în realitate, voi consideraţi că nu meritaţi să aveţi parte de experienţele pe care vi le doriţi. De fapt, dacă ar trebui să daţi glas adevăratelor voastre sentimente, ar rezulta ceva de genul: „Stii, nu prea cred că voi obţine vreodată ceva din toate astea. Nu mă simt cu adevărat demn de acest mod de viaţă.”
De unde ştiu că gândiţi aşa? Pentru că majoritatea dintre noi începe prin a crede asta; creierele ne sunt programate astfel de la o vârstă foarte fragedă, ceea ce ne creează tuturor o mulţime de probleme. A sosit momentul să ne descotorosim de acest mod de gândire.
Din ce este confecţionat balonul vostru?
Pentru a înţelege cum a ajuns această convingere să se strecoare în sistemul vostru de gândire, aş dori să reflectaţi la această istorioară:
Imaginaţi-vă că cineva vă oferă două baloane identice. Le examinaţi şi, fără nicio îndoială, acestea au exact aceeaşi culoare şi dimensiune, părând a fi confecţionate şi din acelaşi material. Cel care vi le oferă vă atenţionează, însă, că puteţi primi doar un singur balon. Din moment ce vi se par identice, luaţi imediat unul din ele şi i-l lăsaţi pe al doilea. Omul vă opreşte şi vă spune că sunt anumite aspecte, nu foarte evidente pentru un ochi neantrenat, pe care ar trebui să le cunoaşteţi înainte de a lua decizia finală. Vă aduce la cunoştinţă că unul din baloane este confecţionat dintr-un latex franţuzesc de calitate superioară şi că aerul din interiorul său a fost îmbuteliat în Munţii Alpi, într-o regiune recunoscută pentru aerul ei curat, pur. „Vedeţi, continuă el, cum balonul acesta este mai flexibil şi mai rezistent la atingere în comparaţie cu celălalt?” Le atingeţi, dar vouă vi se par absolut identice! Balonul celălalt (cel pe care l-aţi fi ales voi), mai spune bărbatul, „a fost confecţionat din capace de toaletă reciclate, iar aerul din interior nu este altceva decât smog din Los Angeles.” Vă cere să examinaţi baloanele încă o dată şi vă întreabă: „Acum sesizaţi diferenţa?” În timp ce îl priviţi cu neîncredere, omul urmează: „Nu se poate să nu observaţi subtilele variaţii de culoare ale balonului vopsit manual de meşteşugarii din Turcia! E o diferenţă atât de mare faţă de balonul colorat cu vopsea obişnuită!” Vă uitaţi din nou la baloane. Aşa este, acum începeţi să vă daţi şi voi seama! Există o diferenţă – poate în intensitatea culorii – la balonul vopsit manual! În plus, în mod cert este mai bine să alegeţi latexul franţuzesc şi aerul din Alpi în locul capacelor reciclate şi al smogului din Los Angeles! Vă hotărâţi să alegeţi balonul care este, după toate evidenţele, cel mai bun dintre cele două. Îi mulţumiţi omului şi vă îndepărtaţi, fericiţi, cu balonul vostru cel frumos şi nou.
Dacă asta v-a sunat a şiretlic, ei bine, chiar este – dar exact asta este ceea ce vi se întâmplă încă din copilărie. Fie că vă daţi seama, fie că nu, aţi fost învăţaţi să credeţi că anumite obiecte sunt, pur şi simplu, confecţionate dintr-un material mai bun decât altele – ceea ce le face mai dezirabile. De fapt, aţi fost învăţaţi să credeţi şi că unii oameni sunt mai bine plăsmuiţi decât alţii – ceea ce-i face să merite într-o mai mare măsură lucruri frumoase şi o viaţă mai bună.
Gândiţi-vă puţin la asta: de unde ştiţi că o bancnotă de 100 USD este mai valoroasă decât una de 1 USD? La fel ca în cazul baloanelor, dacă vi s-ar fi arătat ambele bancnote fără ca voi să fi cunoscut diferenţa dintre ele, le-aţi fi privit pe ambele ca pe nişte simple bucăţi de hârtie, confecţionate din exact acelaşi material. Ajungând, însă, să ştiţi că o bancnotă de 1 USD nu are aceeaşi putere de cumpărare ca una de 100 USD, în prezent puteţi estima fără dificultate că bancnota de 100 USD reprezintă o valoare mai mare.
Deşi sunt confecţionate din acelaşi material, aţi învăţat cum să decideţi că una dintre ele este mai valoroasă decât cealaltă. Acest lucru nu se întâmplă doar în cazul mijloacelor de plată, ci cu tot ceea ce întâlniţi în fiecare zi. Două poşete sunt identice, numai că una este de altă marcă, având, prin aceasta, o valoare mai mare. Două case arată exact la fel, numai că una este situată într-o zonă mai bună a oraşului, voi trebuind, prin urmare, să plătiţi un preţ dublu pentru cea din urmă. Doi oameni sunt asemănători, însă unul din ei a beneficiat de o „educaţie mai bună” decât celălalt, motiv pentru care este considerat a fi un soţ mai bun acela dintre ei care obţine un venit mai substanţial. Si aşa mai departe. Clipă de clipă, zi de zi, apreciaţi valoarea tuturor lucrurilor şi estimaţi propria voastră valoare prin comparaţie cu fiecare persoană pe care o întâlniţi. La fel ca în cazul baloanelor sau al bancnotelor, aţi fost convinşi că anumite obiecte şi anumiţi oameni sunt alcătuiţi dintr-o materie superioară, drept pentru care au o valoare mai mare.
Mă aflu aici ca să vă spun că am fost înşelaţi cu toţii. Totul este plăsmuit din exact aceeaşi materie, orice v-ar spune altcineva. De fapt, indiferent ce sentimente aţi nutri faţă de voi înşivă în acest moment, nu vă deosebiţi cu absolut nimic de toţi oamenii şi lucrurile pe care le admiraţi. În realitate, sunteţi exact la fel cu oricine altcineva, indiferent cum arătaţi, gândiţi sau acţionaţi.
O particulă, oricum am denumi-o, rămâne tot o particulă
Sunteţi făuriţi dintr-o mulţime de chestii micuţe denumite particule. Ce sunt acestea, mă întrebaţi? Particulele sunt infinitezimale ca dimensiune şi sunt elementele constitutive ale universului, funcţionând în mare măsură asemănător unui joc Lego: piese care se îmbină împreună pentru a forma tot ceea ce întâlniţi în viaţa voastră, galaxia şi tot ceea ce există dincolo de ea.
Fapt cu adevărat uimitor, toate particulele sunt absolut identice. De fapt, dacă aţi desprinde o particulă dintr-o stea îndepărtată, una din maşina pe care o conduceţi şi o alta din braţul vostru, ar fi imposibil de stabilit vreo diferenţă între ele; acestea ar fi, din toate considerentele, exact la fel.
Felicitări! Acum aţi reuşit să pătrundeţi dincolo de iluzie: acum ştiţi că, indiferent cum vi s-ar părea ceva, în spatele aparenţelor toate lucrurile sunt identice. Orice formă ar îmbrăca în momentul de faţă o particulă, oricum am denumi-o, ea rămâne tot o particulă.
Ce impact are această frântură de informaţie asupra vieţii voastre? Haideţi să vedem!
Sunteţi pe picior de egalitate cu oricine altcineva, chiar şi cu oamenii cei mai plini de succes şi mai fericiţi pe care îi cunoaşteţi. Gândiţi-vă la o persoană despre care consideraţi că are foarte mult succes, poate chiar cineva cu care vă străduiţi foarte mult să semănaţi. Credeţi că sunteţi egalul ei? Credeţi că meritaţi acelaşi succes pe care îl are ea? Ar trebui s-o credeţi, dar probabil n-o faceţi. Este mai probabil să presupuneţi că persoana în cauză este, cumva, alcătuită din ceva intrinsec mai bun decât ceea ce vă alcătuieşte pe voi, iar acest lucru îi permite să merite să aibă mai mult succes şi mai multă bogăţie. Aplicaţi, acum, recenta voastră perspectivă asupra lumii.
Amintiţi-vă că, la nivel de particulă, oamenii pe care îi admiraţi sunt alcătuiţi din exact aceleaşi elemente ca şi voi. De aceea, un Bill Gates sau o Oprah Winfrey nu se deosebesc cu nimic de voi înşivă. Ei nu posedă, la niciunul din nivelurile fizice, particule superioare alor voastre. La drept vorbind, v-aţi putea înlocui unii pe alţii ca indivizi şi lucrul acesta nu ar avea, efectiv, absolut nicio importanţă în marele tablou al universului.
Ideea de femeie dintr-o familie mai bună sau de bărbat mai bine crescut este complet ridicolă. Nicio particulă nu este programată dinainte cu vreo informaţie; nu există particule bogate sau particule sărace, particule strălucite şi particule puţine la minte, nu există nimic frumos sau urât la ele. La nivel de particulă nu există rasă, afiliere religioasă, linie de sânge, gene, nici predispoziţii la obezitate, maladii sau orice altceva; efectiv, nu există nicio deosebire între ele sub niciun aspect. Particulele sunt, toate, tabula rasa şi sunt distribuite în mod egal tuturor.
Particulele voastre s-au asamblat ca să alcătuiască individul care sunteţi, iar colecţia de particule care sunteţi dumneavoastră are toate însuşirile necesare pentru a duce o viaţă extraordinară, exact aşa cum sunteţi. Nu este nevoie să schimbaţi nimic la propria persoană pentru a merita succesul acela; trebuie doar să decideţi că sunteţi suficient de buni pentru a-l avea!
Nu mă credeţi? Uitaţi-vă bine la oamenii care duc, în opinia voastră, o viaţă de invidiat. Arată, cumva, la fel? Sunt, cu toţii, inteligenţi? Sunt dispusă să pariez că unii dintre ei sunt aceiaşi tipi pe care îi ştiţi din facultate şi care se provocau unii pe ceilalţi să alerge, goi puşcă, în jurul careului! Acum au companii cu profituri de milioane de dolari şi ocupă funcţii publice. Dacă nimeni n-ar reuşi să obţină nivelul succesului atins de ei, atunci tipii aceştia n-ar avea serviciu şi ar locui încă prin mansardele părinţilor lor, în loc să administreze corporaţii imense şi să stabilească politici publice!
Gândiţi, aşadar, în următorii termeni: dacă ei au particulele necesare ca să reuşească spectaculos în viaţa aceasta, atunci cu siguranţă le aveţi şi voi!
Ce înseamnă toate acestea? Că particulele voastre sunt la fel de bune ca ale oricui altcuiva; prin urmare, sunteţi cât se poate de valoros, de important şi de fascinant ca oricine altcineva şi meritaţi, absolut în aceeaşi măsură, o viaţă întru totul minunată.
Sunteţi egali cu tot ceea ce vă doriţi
În mod asemănător, tot ceea ce vă doriţi este alcătuit din aceleaşi particule. Un hârb de maşină este format din aceleaşi particule ca şi o maşină sport foarte scumpă. Casa voastră este alcătuită din aceleaşi particule ca şi casa pe care v-aţi dori s-o aveţi. Medicamentul fără nume de brand este alcătuit din aceeaşi substanţă ca medicamentul de marcă. Gloaba anostă şi bătrână dintr-o fermă este alcătuită din aceleaşi fărâme de elemente ca şi calul câştigător de curse.
Din moment ce aşa stau lucrurile, care este, totuşi, diferenţa dintre obiectul cu adevărat costisitor şi râvnit şi cel mai puţin costisitor, mai puţin dezirabil? Ea constă, ca întotdeauna, în modul în care îi percepeţi valoarea. Dacă percepeţi ceva ca fiind de valoare, atunci este; dacă nu-l percepeţi ca fiind de valoare, atunci nu este – iată ce simplu este.
Se poate să fi învăţat, la şcoală, despre legea cererii şi a ofertei. Ideea de bază, în acest caz, este că atunci când există o cerere mare pentru un anumit produs, dar o ofertă scăzută, atunci preţul respectivului obiect înregistrează o creştere. Fireşte că atunci când există o cerere scăzută a produsului şi o abundenţă de produse, acestea ajung pe rafturile de solduri din mall-ul din apropierea voastră.
Vă rog să remarcaţi că obiectul respectiv nu este cu nimic diferit faţă de cum era în perioada în care era foarte căutat şi se vindea la preţ mare, nici de perioada în care se vindea la preţ redus; el este exact acelaşi obiect. Singurul lucru care s-a schimbat este modul în care oamenii îi percep valoarea, ceea ce a şi dus la modificarea preţului pe care-l aveaţi de plătit pentru el.
……………………….
Procuraţi-vă un carneţel de notiţe nou şi denumiţi-l „Jurnalul Fluxului” (veţi avea nevoie de el pentru exerciţii, pe măsură ce parcurgeţi cartea). Notaţi în jurnal momentele în care v-aţi simţit nevrednici de ceva sau de cineva. Ce sentimente v-au încercat? De ce credeţi că v-aţi simţit în felul acela? Câţi oameni din viaţa voastră v-au făcut să vă simţiţi nişte rataţi sau că nu aţi merita un aspect sau altul al vieţii: să spunem, respect, iubire, bani sau o promovare? Detaliaţi fiecare dintre aceste împrejurări cât mai amănunţit cu putinţă, treceţi dedesubt numele fiecăreia dintre aceste persoane şi, imediat lângă el, scrieţi: „Te iert pentru absolut toate faptele tale. Te las să pleci din viaţa mea, iar eu păşesc înainte cu încredere.” Cât de greu vă vine să faceţi asta? Vi se pare foarte anevoios până să vă şi imaginaţi că iertaţi persoana respectivă? În acest caz, reveniţi asupra acestui exerciţiu timp de mai multe zile şi vedeţi dacă nu cumva el devine mai uşor de realizat.
Afirmaţie de rearmonizare: „Merit tot ce are viaţa mai bun, chiar aici, chiar acum şi exact aşa cum sunt eu în clipa de faţă.”
Vă rog ca în următoarele câteva zile să vă repetaţi această afirmaţie (fie cu voce tare, fie în gând) pe toată durata zilei. Mai mult decât atât, puteţi să o aşterneţi şi în scris de câteva ori pe zi sau chiar să vă înregistraţi rostind-o şi să ascultaţi înregistrarea.
Primiţi ceea ce vă aşteptaţi să primiţi, nici mai mult, nici mai puţin
Poate că vă este cunoscută vechea întrebare filosofică: „Dacă se prăbuşeşte un copac în pădure şi nu este nimeni acolo care să-l audă, mai face el zgomot în cădere?” Eu am presupus întotdeauna că face zgomot, în baza principiului că indiferent dacă m-aş afla lângă el sau nu, sunetul este emis oricum. După mine, implicarea mea ar fi avut foarte puţin de-a face cu ceea ce s-ar fi întâmplat cu copacul oricum, prin firea lucrurilor.
S-a dovedit că greşeam. Răspunsul corect este: copacul nu numai că nu ar face zgomot în cădere, dar nici pădurea nu ar exista, fiindcă eu nu aş fi acolo ca să o văd.
Dacă particulele vi se înfăţişează ca fiind materiale doar atunci când le priviţi şi sub formă de undă atunci când nu le priviţi, pare logic că întreaga realitate se înfăţişează, de fapt, sub formă de undă până în clipa în care vă aflaţi voi exact în locul potrivit pentru a o experimenta. Capătă un aspect material pe măsură ce o experimentaţi şi revine la starea de undă când încetaţi să-i mai acordaţi atenţie (sau să o resimţiţi).
Este un concept destul de excentric, ca să nu spunem mai mult de atât. Casa în care locuiţi există când sunteţi acolo şi dispare când o părăsiţi. Soţul vostru pleacă la serviciu dimineaţa, însă nu se află doar la locul său de muncă; el este, efectiv, un fascicul de unde. Luaţi prânzul cu mama voastră şi, când vă despărţiţi, ea devine din nou un fascicul de unde care rămân pe frecvenţa „mamă” până la următoarea voastră revedere.
Asta înseamnă că fiecare clipă reprezintă un act de creaţie cu totul nou, care se bazează pe aşteptările voastre din momentul respectiv. Voi creaţi, la modul cel mai concret, fiecare moment al vieţii voastre. Viaţa nu este ceva de sine stătător, ea trece tot timpul, ca fulgerul, din existenţă în non-existenţă, permanent, creând şi recreând experienţele în funcţie de ceea ce observaţi voi.
Din moment ce jucaţi acum, în experiment, rolul detectorului de particule, v-aţi putea gândi la voi înşivă şi ca la un detector de viaţă. Nutriţi anumite aşteptări referitoare la modul în care se desfăşoară viaţa voastră în prezent şi la modul în care va evolua ea în viitor. Aşteptările acestea pot îmbrăca forma gândirii conştiente, sau pot fi convingeri de care să nu fiţi nici măcar conştienţi. Indiferent de situaţie, îmbinarea acestor convingeri acţionează ca un detector de particule, numai că al vostru nu se opreşte niciodată. De aceea, aşteptările pe care le nutriţi influenţează în permanenţă rezultatul oricăreia dintre experienţele voastre. Pe scurt, experienţele din viaţa voastră apar pentru că ele sunt ceea ce vă aşteptaţi voi să trăiţi.
Când vă modificaţi aşteptările, modificaţi şi rezultatul oricărei experienţe din viaţa voastră.
Dacă fiecare moment este un act cu totul nou de creaţie, atunci de ce lucrurile continuă să vi se înfăţişeze într-un anumit fel? Când vă întoarceţi seara acasă, de exemplu, presupun că ea seamănă destul de mult cu ceea ce aţi lăsat la plecare. În acest caz, aţi acceptat aspectul anumitor lucruri, iar aceste aşteptări v-au programat mintea. Ele sunt tezaurizate în minte ca memorie a caracteristicilor pe care vă aşteptaţi să le regăsiţi şi asta este ceea ce se materializează atunci când vă întoarceţi acasă.
Nu se întâmplă altfel nici cu celelalte lucruri din viaţa voastră. Voi reveni cu mai multe detalii la următoarele Principii, dar, în esenţă, sunteţi în concordanţă cu experienţele din viaţa voastră prin aceea că vă aşteptaţi ca aceleaşi lucruri să se întâmple din nou şi din nou. Aţi acceptat că viaţa şi experienţele voastre vor fi într-un anumit fel şi sunteţi în căutarea activă a încă şi mai multor experienţe care să se potrivească acestor aşteptări. În esenţă, „detectorul” vostru „de viaţă” a fost setat şi nu trebuie decât să fie resetat pentru ca el să selecteze viaţa pe care v-o doriţi.
Da, este chiar atât de simplu: primiţi nici mai mult, nici mai puţin, decât ceea ce vă aşteptaţi să primiţi. Bineînţeles că există şi un aspect pozitiv în toate acestea: acum ştiţi că, acţionând în vederea modificării aşteptărilor privind experienţele din existenţa voastră, vă schimbaţi viaţa la nivel fizic şi într-un mod cât se poate de real.
Totuşi, pentru a putea utiliza forţa aceasta trebuie să începeţi să observaţi, clipă de clipă, gândurile care vă străbat mintea.
Fiecare gând la care vă opriţi reprezintă o aşteptare legată de un eveniment din viaţa voastră. Începeţi să observaţi modul în care vorbiţi despre bani, maladii, corpul vostru, serviciu şi relaţii. Aşa cum deja ştiţi, orice spuneţi este o verbalizare a aşteptărilor pe care le aveţi, iar acestea afectează viaţa pe care o primiţi în schimbul lor.
Când afirmaţi: „Am cancer”, le comunicaţi, de fapt, undelor din jurul vostru: „Mă aştept să am cancer”. Acestea răspund continuând să materializeze, pentru voi, experienţa cancerului. Tot astfel, atunci când spuneţi: „Sunt sărac”, le comunicaţi, de fapt, undelor din jurul vostru că vă aşteptaţi să fiţi sărac, motiv pentru care vă confruntaţi cu experienţe ce ţin de sărăcie: bani insuficienţi, o rablă de maşină, joburi prost plătite şi aşa mai departe.
Dacă schimbaţi modul în care vă evaluaţi viaţa şi cel în care vă referiţi la ea, vă puteţi modifica şi aşteptările. De exemplu, chiar dacă suferiţi de cancer în clipa de faţă, de fiecare dată când vă referiţi la acest lucru puteţi afirma: „Am avut cancer, dar în prezent sunt vindecat(ă) de el.” Procedând astfel, vă exprimaţi verbal aşteptarea de a vă vindeca. Mai mult decât atât, în felul acesta puteţi schimba absolut orice altceva doriţi din viaţa voastră. Înlocuiţi „Sunt sărac” cu „Atrag cu uşurinţă belşugul în viaţa mea.” În loc de „Tare m-am săturat să merg la întâlniri romantice şi să nimeresc peste indivizi abuzivi”, încercaţi „Atrag spre mine oameni buni şi minunaţi”. Mai degrabă decât să spuneţi „Mi-aş dori atât de mult să-mi pot permite asta (casă, rochie de firmă, maşină etc.)”,exprimaţi acest adevăr: „Îmi pot permite cu uşurinţă tot ceea ce-mi doresc. Primesc bani pe multiple şi minunate căi”. Schimbaţi „Mă căznesc îngrozitor să slăbesc” cu „Îmi menţin fără dificultate greutatea ideală.”
Trimiteţi semnalul corect spre undele care vă înconjoară şi ele vă vor aduce tot ce vă doriţi. Asiguraţi-vă că detectorul vostru de viaţă este setat să caute lucrurile pe care vi le doriţi şi acestea se vor materializa cu uşurinţă în viaţa voastră.
Creaţi magie clipă de clipă
Fiecare clipă care trece, se întoarce în non-existenţă. Nu mai puteţi contempla un moment odată ce acesta a trecut, el nemaifiind decât un fascicul de unde. Asta înseamnă că trecutul nu există la niciun nivel al realităţii. Vă puteţi aminti evenimente trecute, dar ele nu au, efectiv, nimic de-a face cu momentul prezent, cel pe care îl constataţi şi îl creaţi. Trecutul nu are altă influenţă asupra voastră în afară de aceea pe care îi permiteţi s-o aibă în gândurile voastre din prezent.
Tot astfel, viitorul este cu desăvârşire inexistent. Nu există nicio modalitate de a scruta evenimente viitoare, aşa că acestea nu sunt decât unde de potenţial. Ele au potenţialul de a îmbrăca orice formă alegeţi voi, în temeiul aşteptărilor pe care le nutriţi pentru acel moment din viitor. Voi sunteţi cei care deţineţi controlul asupra selecţiei aşteptărilor la care ţineţi şi tot voi decideţi dacă îngăduiţi sau nu gândurilor negative despre voi înşivă, izvorâte din experienţele negative ale trecutului, să influenţeze acel „eu” pe care îl creaţi în prezent.
Acest lucru este important deoarece atât de mulţi dintre noi considerăm că viitorul ne este predeterminat de trecut, că suntem efectiv încătuşaţi de eul nostru din trecut şi nu putem fi nimic mai mult decât am fost cândva. În plus, ni se pare adesea că nu avem nicio influenţă asupra viitorului şi că acesta nu depinde de noi, el fiind lăsat la latitudinea sorţii, destinului sau norocului.
Si aceasta este tot o iluzie.
Prin supravegherea aşteptărilor la care recurgeţi pentru a crea momentul prezent, deţineţi, de fapt, un control însemnat asupra viitorului vostru. La fel ca atunci când fixaţi butonul radioului pe frecvenţa unui post care vă place şi care vă face să vă simţiţi bine, puteţi fi siguri şi că veţi continua să vă acordaţi la experienţe agreabile viitoare printr-o armonizare constantă la aşteptări pozitive, şi asta începând chiar de acum, din clipa de faţă. Vedeţi voi, dacă fiecare moment din prezent este aliniat la ceea ce vă doriţi cu adevărat în viaţă, atunci puteţi fi siguri că şi fiecare moment din viitor va fi aliniat la acelaşi lucru.
Ce vă doriţi de la viitor? Trebuie să vă aşteptaţi ca ceea ce vă doriţi să existe, în realitate, chiar acum, în prezentul vostru.
Puteţi crea doar momentul prezent; nu există niciun alt moment.
Trecutul nu există. Viitorul este doar un fascicul de unde care aşteaptă să se preschimbe în altceva. Dacă vă acordaţi aşteptările la tot ce vă puteţi imagina ca fiind mai bun în momentul de faţă şi sunteţi convinşi că aşa stau lucrurile chiar acum, atunci aşa va fi şi în viitorul vostru.
Ca să ducem lucrurile încă şi mai departe, în fiecare dimineaţă sunteţi o persoană cu totul nouă. Când dormiţi, nu sunteţi prezenţi ca să vă puteţi observa pe voi înşivă, corpul vostru sau locul în care vă aflaţi. S-ar putea spune că, de fapt, în timpul somnului sunteţi în formă de undă, sunteţi doar un fascicul de unde care pluteşte la frecvenţa generală a eului vostru. Voi, sub înfăţişarea pe care o aveţi în acest moment, nu mai existaţi noaptea. Dimineaţa, când vă treziţi, sunteţi o creaţie de-a voastră cu totul nouă – la trezire sunteţi în întregime recompuşi. La modul cel mai concret, aţi putea considera că renaşteţi în totalitate cu fiecare nouă zi.
Această recreare se întemeiază pe propriile voastre aşteptări legate de felul în care veţi arăta şi veţi acţiona dimineaţa, ca şi pe aşteptările legate de starea vieţii voastre în ziua respectivă. Aşa stând lucrurile, de ce nu v-aţi schimba aşteptările înainte de a adormi, asigurându-vă că vă programaţi cu convingeri pozitive în cursul nopţii? În fiecare seară, când mergeţi la culcare, încercaţi să repetaţi încontinuu o convingere pozitivă. Puteţi chiar să înregistraţi un set de asemenea convingeri pe o casetă şi să o ascultaţi pe măsură ce alunecaţi în non-existenţă. Procedând în felul acesta, veţi modifica în mod activ aşteptările pe care le veţi avea în privinţa voastră a doua zi, ceea ce va schimba şi modul în care energia şi particulele voastre se vor recombina o dată în plus.
Folosiţi timpul vostru magic de peste noapte pentru a crea „eul” care doriţi să fiţi a doua zi. Veţi fi uimiţi de schimbările la care veţi asista, doar ca urmare a acestei simple practici.
……………………
Sunteţi conectaţi la tot ce vă doriţi chiar în acest moment
În Principul anterior aţi aflat că aşteptările pe care le nutriţi influenţează, de fapt, realitatea pe care o trăiţi în prezent. Acesta fiind un adevăr, este logic că atunci când vă schimbaţi aşteptările, vă schimbaţi viaţa.
Pare destul de simplu, dar se iveşte o problemă majoră la punerea în practică a acestui Principiu, şi anume: voi credeţi că sunteţi deconectaţi de dorinţele voastre. De fapt, la fel cum erau şi aşteptările din visul meu, şi aşteptările voastre au fost setate astfel încât să credeţi că trebuie să vă luptaţi, să suferiţi sau să reuşiţi la cine ştie ce teste spirituale sau fizice obligatorii pentru a vă fi îndeplinite dorinţele de către surse din afara voastră: „brokeri de putere” ca, de exemplu, şeful vostru, soţia voastră, clienţii voştri sau orice fel de putere superioară în care credeţi.
Dacă câştigaţi aprobarea acestor entităţi puternice, s-ar putea să primiţi, în schimb, ceea ce vă doriţi (şi subliniez că „s-ar putea”). Este ca şi când viaţa voastră ar fi un mare televizor, cu o gamă diferită de experienţe de viaţă pe fiecare program. Numai că, în loc să fiţi liberi să accesaţi orice program doriţi, diverşi oameni care deţin puterea vă blochează unele din experienţele pe care v-ar plăcea să le aveţi. Pentru a vă conecta la o experienţă blocată, trebuie să le dovediţi acestor brokeri de putere că sunteţi suficient de responsabili, de isteţi sau doar destul de merituoşi pentru a vi se încredinţa codul care să vă permită vizionarea acelui program. În scenariul acesta, voi sunteţi lipsiţi de orice putere; sunteţi ca un copil care stăruie pe lângă părintele lui să-i permită să urmărească un program care i-a fost cenzurat.
Aceasta este, fără îndoială, o convingere răspândită, ceea ce nu o împiedică să fie falsă. Adevărul este că nu trebuie să priviţi altundeva decât în voi înşivă pentru a câştiga accesul la tot ce vă doriţi. Nu există brokeri de putere care să aibă acces exclusiv la aceste experienţe; nimeni altcineva nu deţine codul pentru aprobarea dorinţei voastre. Chiar în momentul de faţă, sunteţi fizic conectaţi la orice lucru din întregul univers pe care vi l-aţi putea dori vreodată. La fel cum schimbarea programelor de la televizor vi se pare acum o sarcină uşoară, când veţi învăţa să comunicaţi cu viaţa într-un mod corect, cu aşteptările adecvate, veţi accesa fără nicio dificultate tot ce vă doriţi.
În secţiunea următoare, v-am pregătit un test pentru a stabili care dintre Zonele Fluxului sunt presetate pentru a da naştere la dificultăţi şi boală în viaţa voastră. Apoi veţi fi îndrumaţi spre o secţiune cu instrucţiuni menite să vă ajute să identificaţi cu precizie care sunt convingerile problematice care vă dau atâta bătaie de cap şi modul în care vă puteţi reseta, cu uşurinţă, presetările.
În vederea acestui lucru, fiecare secţiune cu instrucţiuni este plină cu „afirmaţii de rearmonizare” destinate să schimbe în aşa fel frecvenţa acelei Zone, încât aceasta să comute exact la experienţele pe care vi le doriţi.
Odată ce alegeţi afirmaţiile de rearmonizare corespunzătoare problemelor pe care doriţi să le rezolvaţi, veţi fi îndrumaţi spre un al doilea test. Este „Testul tipului de realitate”, care identifică punctele voastre tari, permiţându-vă să concepeţi planul de acţiune ideal pentru a vă reseta presetările în modul cel mai optim pentru voi, ca indivizi. În final, veţi face uz de sistemul „4 pentru 40”, adică veţi alege 4 exerciţii care se potrivesc cu punctele voastre tari şi le veţi efectua timp de 40 de zile. Prin utilizarea acestui program revoluţionar, veţi fi o persoană complet diferită după doar 40 de zile!
Fluxul, 40 de zile pentru o transformare totala a vietii
Interesante perspective ridică volumul. Merită analizat subiectul deşi, recunosc, pe alocuri îmi dă impresia că se simplifică mult, dar poate aşa am fost “programați” să vedem. De mic ți se spune să fii într-un fel, iar lucrurile din jur sînt doar aşa cum sînt, nu altfel. Oare? Cartea pare să încerce o deschidere.
Ar fi minunat sa putem recunoaste in lucrurile simple raspunsurile de care avem nevoie. Cartea nu e nici simpla, nici simplista si are in spate o cercetare de durata. Vei fi surprins cind o vei citi si mai ales cind vei face testul. Iti voi trimite cartea.
[…] https://carteadaathpublishing.wordpress.com/2018/04/28/fluxul-40-de-zile-pentru-o-transformare-total… […]