Dansul flăcărilor din noi
pare un dans nebun
Fiecare gând dantelă de scântei
într-o carte de versuri ţi-aş trimite
dar mâinile nu vor să le scrie
sunt imune la « touch »
Ne iubim
ne transmitem mângâieri vibrante
Am putea face dragoste
în dimensiunea a patra
Corul de îngeri foşti curtezani
şi-au ispăşit pedeapsa
pentru prostituţie metafizică
Acolo te poţi plimba
prin cele o sută de camere închiriate
nu te vei plictisi
de acelaşi peisaj matinal
Degeaba
ţie tot frumoasa şi bestia-ţi place
şi-ai vrea ca eu să clipesc repede
înduioşată cu inima frântă
ca o fată de pension
Prefer să ţin ochii închişi
dacă starea de prea deschişi
îţi provoacă frisoane
Focul dansează roşu scarlet
plin de ritm prins-aprins
deşi nu ne-am spus te iubesc
Ce rost ar fi avut
când toate clipele noastre-mpreună
înfloreau albastru – violet
De-aceea nu mă mai tem
mă simt bogată şi nimeni
n-ar putea să mă sărăcească
de iubirea de tine
poem din volumul Semne, de Florina Marin
https://www.edituracarteadaath.ro/martisor-cadouri-reduceri/semne-florina-marin