“Răul absolut nu este contrariul lui Dumnezeu, ci, pur şi simplu, negarea lui Dumnezeu, aşa cum falsitatea nu reprezintă contrariul adevărului, ci refuzul acestuia. Zeificarea sinelui nu conduce la Dumnezeire, ci la iluzia grandomaniei egoiste şi la psihoză religioasă.”

“Iisus a istorisit că Lucifer i-a cerut să se încline în faţa sa. Apoi ar fi deţinut puterea asupra întregii lumi. În principiu, semnificaţia sugerată de descrierea lui Iisus privea o predare în faţa lui Lucifer şi nu a lui Dumnezeu. Buddha a descris şi el tentaţii similare. Tărâmul lui Lucifer este lipsit de dragoste.

De asemenea, absenţa iubirii constituie o condiţie şi o necesitate pentru a lua parte la poziţiile înalte ale tărâmului satanic. Acest lucru a ieşit la suprafaţă în mod vizibil în antrenarea soldaţilor Japonezi din Nanking, din timpul celui de-al doilea Război Mondial, apoi din nou, în Cambodgia, în timpul domniei lui Pot Pol. Simpatia sau compasiunea pentru adversarul înfrânt sau pentru prizonieri a fost eliminată. Demonstraţia supremă a venit din partea unui soldat ce a ucis triumfător cu baioneta un copil aflat în braţele mamei sale. Energia satanică iese la iveală sub forma torturii. Transformarea în categoriile răului este completă atunci când recrutul găseşte plăcere şi satisfacţie în durerea, agonia şi în suferinţa altora, mai ales dacă este vorba de inocenţi şi neajutoraţi. Războiul reprezintă centrul suprem de recrutare pentru fiinţele satanice, care sunt atrase, de asemenea, de viol, jaf, incendiu şi de distrugere în masă.”

“Î: Care e înţelesul afirmaţiei lui Iisus Christos „Eu am venit să aduc o sabie”?

R: Adevărul este o sabie care taie ignoranţa şi barierele eului, precum şi înclinaţia acestuia spre decepţie şi negare. Acest citat a fost distorsionat pentru a justifica utilizarea forţei şi războaiele.”

Fragmente din Sinele: Realitate şi Subiectivitate, David R.Hawkins, M.D., Ph.D.