Imagini din Atelierul Literar

Aveam în minte acest atelier de mai mulţi ani, iar în ianuarie anul acesta mi-am zis că e musai să înceapă (da’ să-nceapă odată!). Şi-am ales ziua de 21 martie. Aşa l-am văzut de la început, online, tocmai pentru ca distanţele să tindă către disoluţie. Nu doar cele măsurate în metri.

Şi iată că a fost, până la urmă s-a petrecut prima sa ediţie. Am ciopârţit puţin înregistrarea atelierului care a durat mai mult de două ore, am editat cum am putut mai bine. Aşa era înregistrarea, ciopârţită gata de Skype deoarece captează imagini dreptunghice orizontale (landscape), cu alte cuvinte toţi participanţii ar trebui să fie logaţi prin acelaşi tip de aparat. Din imaginea verticală a telefonului taie şi el, ce poate. Sau ce vrea. Şi-uite aşa, dragele de Anica Andrei Fraschini şi Nataşa Valentina Roman s-au ales cu bucăţele din chip. Pe ecranul meu eu vedeam persoana care vorbea, integral, aşa cum îşi dorea să se vadă. De unde să ştiu cum va arăta şi înregistrarea?… Făcusem o probă cu o săptămână înainte cu Atelierul literar pentru copii, dar cum toţi copilaşii erau conectaţi pe computer, nu am avut surpriza asta.

Începuturile sunt începuturi. Pentru data viitoare, propusă a fi în 4 aprilie, voi schimba şi computerul, iar dacă vom mai fi de acord să înregistrăm atelierul pentru o difuzare ulterioară, atunci va trebui să respectăm regula asta: toţi participanţii conectaţi la Skype prin computer! Până mă voi hotărî cu privire la un abonament pe vreo platformă de videoconferinţă, zic că ne-ar fi bine şi cu atât. Ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai fi nici internetul?

Pe lângă multele rugăciuni pentru sănătate şi vindecare, trebuie să ne păstrăm nu doar calmul şi credinţa, încrederea şi iubirea, să nu ne lăsăm striviţi de gravitatea şi greutatea acestei minuscule fiinţe, virusul Covid 19, dar cred că ne-ar fi bine să ne înălţăm spiritul către frumuseţe, să ne conectăm mintea cu acea inspiraţie creatoare, să nu uităm de poezia vieţii, de proza şi dramaturgia ei.

Una din temele propuse pentru următorul atelier este #linişte. Alta este #esenţe. Vom vedea ce se alege.

Vă aşteptăm comentariile şi, mai ales, vă aşteptăm participarea! Daţi de veste dacă doriţi să vă citiţi lucrările, să ascultaţi lucrările colegilor, să împărtăşim păreri, să fim #împreună.

Inregistrare editata

7 comentarii

  1. A republicat asta pe Colțul Cultural și a comentat:
    Așa a fost la atelierul de sâmbăta trecută.
    Prima ediție a Atelierului Literar a avut loc sub umbrela poeziei, într-o perioadă în care avem nevoie de ea, sufletește, mai mult ca niciodată. Așa cum spune și Daniela în articolul ei, ne-am întâlnit cu emoție, cu încântarea revederii, unii, ori cu curiozitatea cunoașterii, alții. Toți patru, cifra desăvârșirii, #împreună.
    Timp de două ore s-au citit poeme, s-au schimbat viziuni și, cred eu, ne-am dat răgazul necesar să ne simțit cu & prin suflet.
    Pentru că materialul brut ar fi fost prea lung, chiar și-n condiții de carantină (sîc!), dar și pentru că s-a dorit surprinderea unei #esențe, una din temele propuse pentru întâlnirea preconizată de pe 4 aprilie, ceea ce veți urmări va fi un rezumat concentrat, fără timpi morți, cu duioșie, după cum se va vedea, păstrând ceea ce era mai prețios de păstrat: autenticul. Așa sîntem.
    Mulțumesc încă o dată Danielei Marin, organizatoarea acestui material, pentru idee, dăruire și bucuria reîntâlnirii, dar și celor două suflete calde, Anica și Natașa, pentru bucuria revederii cu ele și cu creațiile lor!
    Vă așteptăm și pe voi! 🙂

  2. La rândul meu, m-am simțit bine. Am apreciat naturalețea și poate tocmai datorită ei (nu “din cauza”) au existat șovăieli😀… Treptat, ne vom simți și mai in largul nostru, oameni suntem, vom aduce ameliorări, acolo unde ne vom da seama că pot fi făcute. Ținem cont de observații și sugestii.
    Textul poemului meu, așa cum apare afișat, nu este cel original. Apar unele erori de tastare care nu-mi aparțin. Dar lansez în eter toată înțelegerea și scuzele de rigoare…
    Mulțumesc, Daniela ! Mulțumesc, dragilor, Natașa, Mihai !
    Anica

    • Draga Anica, multumesc pentru comentariu! Am scris dupa dictare, ca sa spun asa, fara sa fi vazut poemul tau tiparit. Dupa intonatie am pus si punctuatia. Acum am observat ca am atins 2 litere, ca am scris “esartfa”, dar alta greseala inca nu am observat. Oare nu ar fi potrivit sa postezi poemul si aici, si in youtube, ca sa existe varianta corecta? Imi cer scuze pentru eroare! Am muncit foarte mult la editarea materialului, oboseala o fi marcat si ea ochiul critic. Si sa tai o ora din doua, nu mi-a fost chiar la indemina, cu atit mai mult cu cit nici nu am mai facut asta pina acum. Am ales sa pastrez doar cite un poem de la voi pentru a face un material de maximum o ora. Poate voi avea timp, cindva, sa modific. Asta inseamna multe ore de munca. Dar nu e nicio problema sa-l si sterg din youtube, daca iti doresti asta.

      • Mulțumesc, dragă Daniela! No problem, să fie ăsta singurul meu necaz ! Și tot ăsta să fie pentru toată lumea😀💖! Sănătate, numai bucurii !
        (Parcă v-am trimis textul, ție și lui Mihai, în timpul atelierului. Dar, no, no problem! Don’t worry!)

  3. Buna dimineata, Anica. Ai trimis in chat-ul comun un poem, dar nu pe acesta. Poti verifica si observa ca este textul celuilalt poem, “truditor”, care nu apare in video. In inregistrarea completa a atelierului, pe care o ai si tu in Skype, pe care o poti descarca (inca!), vei avea si dovezile.
    De altfel, am asteptat de la voi un raspuns acum o saptamina, inainte de a posta si pe fb materialul. Dar, cum zici, “no problem. Don’t worry! Sanatosi sa fim! 🙂
    Revin cu propunerea sa postezi in comentariu poemul tau fara erori.
    O zi inspirata!

  4. Așa e, poemul „Truditor” e singurul care s-a postat în chat-ul comun, celălalt („M-am trezit”, primul recitat, cel ce apare în clip), a ajuns doar în chatul meu privat, remember (a se revedea înregistrarea brută, dacă e nevoie, la min. 1:12:39). Errare humanum est.
    De acord cu Daniela, ar fi frumos să publici poemul tău, Anica, în comentariu/ comentarii, acolo unde simți.

  5. Dragii mei, întâmplarea face că mi s-a blocat contul nou de Skype, pe care l-am folosit la atelier (e a doua blocare, n-am înțeles de ce…). Astăzi, v-am scris despre asta, în invitațiile de conectare cu alt cont, cel foarte vechi, de care nici nu mai știam că există. L-am regăsit pe laptop și e bine, căci, așa cum ai propus, Daniela, vom face întâlnirile online folosind calculatoare, pentru armonizarea imaginilor și alte îmbunătățiri, în măsura posibilităților. Vom vedea cum va fi, avem intenții bune, dar nu cred că va fi vreun bai, dacă vor mai exista inexactități. Doar vrem să fie o plăcere și nu un stres…😄
    Primul atelier a fost o încercare, ne-am asumat acest lucru. Așadar, nu e absolut nicio supărare, pe niciun plan. Să fim sănătoși și să evoluăm frumos !
    Toate urările de bine !

Lasă un răspuns