Recenzie de Mihai Cotea
O carte de poezie nu se începe, se mângâie parcurgând-o. O carte în care cineva a reunit cioburi de suflet, se privește cu ochii mari, se respiră, se palpită, se iubește, se alină și se dă înapoi, la nivel simbolic, sub formă de recunoștință altora.
https://coltulcultural.wordpress.com/2018/04/05/eternul-exercitiu-poeme-pentru-exersat-trairea/
[…] deosebire de volumul de poezie „Eternul exercițiu”, tot al autoarei, despre care am scris recent, aceste versuri vin ca un preambul spre tot ceea […]
[…] deosebire de volumul de poezie „Eternul exercițiu”, tot al autoarei, despre care am scris recent, aceste versuri vin ca un preambul spre tot ceea […]