Amigdala şi emoţiile #caleaenergiei

„Amigdala este partea din creier care răspunde de emoţii şi de memoria emoţională stocată. Nucleii amigdalieni în formă de migdală sunt situaţi în profunzimea lobilor temporali ai creierului şi fac parte din sistemul limbic. Sunt implicaţi în procesarea şi amintirea reacţiilor emoţionale. Locul în care se află este şi sediul sistemului senzorial instinctiv, care permite prăzii să simtă apropierea prădătorului chiar fără să-l vadă, audă sau miroasă.

Dată fiind funcţia amigdalei, mulţi consideră că este partea din creier care percepe experienţele paranormale. Un studiu Canadian din 1992, publicat în revista Brain Cognition, conchidea că perioadele de intensă semnificaţie – inclusiv acelea în care este simţită o prezenţă spirituală sau se experimentează o creativitate crescută – coincid cu adevărate explozii ale activităţii din hipocamp şi complexul amigdalian. Studiile, conduse de Russek şi Schwartz, demonstrau capacitatea unui subiect de a simţi prezenţa unei mâini sau de a simţi când cineva îl privea în ceafă o perioadă mai îndelungată de timp. Studiul a mai arătat că subiecţii testaţi au înregistrat în proporţie de 57,6% performanţa pozitivă de a şti când erau priviţi din spate. Abilitatea de a percepe privirea aţintită asupra lor era superioară dacă subiectul credea în existenţa unui tip de realitate spirituală.”

– fragment din Cap.20

„Când Wilhelm Reich a avansat, iniţial, ipoteza că emoţiile sunt generate în corp, aceasta a stârnit numeroase controverse. Deşi majoritatea oamenilor este de acord că emoţiile sunt resimţite în corp, se presupune că ele sunt generate de reacţiile chimice care au loc în creier. Cercetările dr. Candice Pert, redate în cartea sa Molecules of Emotions, au demonstrat că emoţiile sunt consecinţele activităţii organice.

Deşi toţi suntem diferiţi, în tabelul anterior figurează emoţiile, mesajul sau rolul lor exterior şi partea din corp în care apar. Sunteţi singurii care puteţi cunoaşte înţelesul mai profund al emoţiilor voastre. Completarea unui jurnal personal şi personalizarea acestuia cu propriile voastre descoperiri referitoare la informaţiile cuprinse în acest tabel, vă poate fi utilă când veţi ajunge la Capitolul 11.

Emoţiile iau naştere în acele părţi ale corpului care sunt corelate cu locaţia chakrelor. În linii mari, acestea sunt ochii, gura, gâtul, pieptul, abdomenul superior, abdomenul inferior şi pelvisul. Când o emoţie vă displace, evitaţi să o resimţiţi prin încordarea muşchilor din partea corespunzătoare a corpului, reducerea fluxului de energie qi, încetinirea respiraţiei, a conducerii influxurilor nervoase şi a circulaţiei sangvine în regiunea respectivă. Toate acestea inhibă simţirea emoţiei pentru că porţiunea respectivă devine insensibilă şi, practic, se închide. Emoţiile reprimate sunt stocate în tipare de tensiune musculară. Procesul se numeşte armură emoţională sau musculară şi acesta nu numai că vă împiedică să simţiţi emoţiile pe care doriţi să le evitaţi, dar vă împiedică să simţiţi toate emoţiile generate în acea parte a corpului. Printre efectele secundare ale armurii emoţionale, se numără:

• Nu mai simţiţi niciuna din emoţiile generate într-o anumită parte a corpului, deci nici emoţiile plăcute. (Dacă blocaţi mâhnirea, blocaţi şi bucuria.)

• În acea parte a corpului îşi fac apariţia durerea şi disfuncţiile fizice, pentru că muşchii încordaţi dau naştere la zone declanşatoare, comprimă organele, iar zona este astfel izolată de fluxul energiei qi, de buna circulaţie a sângelui şi, prin urmare, nu mai este alimentată.

• Nu mai trăiţi în prezent; retrăiţi traume din trecut, recreaţi din nou şi din nou aceeaşi scenă care v-a tulburat.

• Trăiţi într-o stare de hipervigilenţă şi de control emoţional, cu munţi mai scunzi şi văi mai adânci.

• Vă pierdeţi spontaneitatea şi capacitatea de a vă bucura. Când evitaţi să vă exprimaţi emoţiile, pierdeţi capacitatea de a le simţi. Mesajele pe care vi le-ar transmite acestea se pierd, iar voi nu mai sunteţi vigilenţi, conştienţi şi vii în momentul prezent.

Cu emoţiile stinse, capacitatea de a răspunde situaţiilor în timp real vă este diminuată. Descoperirea emoţiilor reprimate presupune relaxarea tensiunii musculare şi perceperea conţinutului emoţional.

Iar aici, maseurii corporali şi maseurii terapeuţi pricepuţi se pot dovedi de nepreţuit.

fragment din Capitolul 9 – Descifrarea limbajului energiei

Calea energieiTrezirea forţei interioare şi extinderea conştiinţei individuale: Synthia Andrews, N.D.

Emoţii de fiecare zi

Enumerarea emoţiilor de fiecare zi ar ocupa o mulţime de pagini şi ar trebui să descrie fiecare nuanţă a experienţelor pe care le trăim. Ar fi ca o paletă de desen care conţine toate tonurile posibile ale unei culori. Unii cred că doar un număr redus de emoţii pot fi considerate „pure”. Restul nu sunt decât combinaţii ale diferitelor nuanţe de emoţii amestecate între ele. Emoţiile sunt complexe. Când o emoţie este suprimată sau reprimată, aceasta îşi va face reapariţia sub forma unei emoţii similare, mai convenabil de manifestat, care să poată disipa o parte a încărcăturii emoţionale pe care o poartă. Iată o mică mostră a paletei emoţiilor noastre de fiecare zi:  

acceptare, admiraţie, afecţiune, amărăciune, amuzament, anticipare, anxietate, apatie, apreciere, apropiere, aroganţă, aşteptare, avariţie, aviditate, beligeranţă, bizuire, bucurie, bunătate, calm, competitivitate, curaj, cutremurare, depresie, derută, descoperire, desfătare, detaşare, dezamăgire, dezgust, disperare, dor, dorinţă, durere, echilibru, entuziasm, euforie, exaltare, exasperare, ezitare, fascinaţie, fericire, frustrare, furie, gelozie, indiferenţă, indignare, insecuritate, invidie, iritare, iubire, împotrivire, încântare, încredere, înfrângere, îngâmfare, jenă, laşitate, loialitate, mânie, milă, modestie, orgoliu, ostilitate, pace, paranoia, pasiune, pierdere, pizmă, plăcere, plictis, posesiune, prietenie, privaţiune, răbdare, recunoştinţă, resemnare, resentiment, respect, ruşine, satisfacere, satisfacţie, securitate, siguranţă, simpatie, speranţă, suferinţă, surpriză, tandreţe, tânjire, teamă, temere, toleranţă, tristeţe, uimire, umilinţă, ură, uşurare, vinovăţie

Atunci când emoţiile obişnuite nu sunt procesate până la capăt, ele se manifestă şi după durata lor obişnuită de viaţă. Continuă să existe în noi ca memorie celulară şi se transformă în tensiunea musculară pe care o cunoaştem din limbajul corpului nostru. Emoţiile neprocesate devin atitudini şi convingeri inconştiente, influenţându-ne modul de percepere a evenimentelor şi organizarea noilor informaţii. Ne dictează starea de a fi şi, prin aceasta, viziunea asupra vieţii. Iată câteva trăsături caracteristice ale emoţiilor de fiecare zi:

  • Apar ca răspuns la un eveniment. Acesta poate fi de ordin interior (un gând, o inspirație) sau de ordin exterior (o interacțiune cu altă persoană).
  • Vehiculează informație și energie.
  • Dispar după ce informația este procesată iar energia acesteia se disipează.
  • Când nu sunt procesate, ele continuă să existe în memoria corporală.
  • Emoțiile neprocesate solicită tensiunea musculară pentru a le fi suprimată/reprimată energia, ceea ce poate provoca oboseală, tensiuni și dureri musculare sau chiar boli.
  • Informația purtată de emoțiile neprocesate se transformă în răspunsuri condiționate și automate care devin reacția noastră emoțională predominantă.
  • Cu timpul reacțiile emoționale predominante ajung să ne contureze viziunea despre viață.
  • Informația vehiculată de emoții este în cea mai mare parte inconștientă; efortul de a ne extinde conștiința are în vedere aducerea acestui proces în câmpul conștiinței.

Fragment din Matricea emoţiilorEmoţie-Energie-Esenţă de Synthia Andrews, N.D.