Baza de date #putereversusforta

În general, provocarea pe care o constituie prezentarea acestui material rezidă în paradoxul transmiterii unor concepte nonlineare într-o structură lineară, printr-o succesiune de propoziţii. Domeniile ştiinţei din care au provenit aceste date sunt ele însele destul de complexe şi dificile: fizica teoretică şi matematica avansată, dinamicile nonlineare, teoria haosului şi matematicile sale, kinesiologia comportamentală avansată, neurobiologia, teoria turbulenţelor, respectiv consideraţiile filosofice ale epistemologiei şi ontologiei. Dincolo de toate acestea, era necesar să mă adresez naturii conştiinţei umane înseşi, o zonă neexplorată din faţa căreia toate ştiinţele au dat înapoi. A cuprinde asemenea subiecte într-un mod exhaustiv dintr-un punct de vedere pur intelectual ar fi fost o încercare uluitoare ce ar fi reclamat un studiu de o viaţă. În loc să-mi propun un obiectiv atât de formidabil, am încercat să extrag esenţa fiecărui subiect şi să lucrez numai cu aceste esenţe.

Chiar şi o încercare rudimentară de a explica funcţionarea tehnicii testării, ce pare a transcende legile cunoscute ale universului, ne conduce inevitabil în teritoriile intelectuale ale fizicii teoretice avansate, dinamicilor nonlineare şi teoriei haosului. Am încercat, prin urmare, să prezint aceste subiecte, atât cât mi-a stat în putinţă, în termeni cât mai simpli şi mai puţin tehnici. Nu trebuie să vă speriaţi de faptul că citirea acestei cărţi ar reclama o capacitate intelectuală erudită. Lucrurile nu stau astfel; ne vom învârti în jurul aceloraşi concepte o dată şi încă o dată, până ce ne vor deveni evidente. Ori de câte ori ne vom întoarce pentru a comenta un exemplu, se va petrece o înţelegere sporită. Acest tip de învăţare se aseamănă cu survolarea unor terenuri necunoscute dintr-un avion: la o primă survolare totul pare necunoscut; la o a doua vom identifica deja câteva puncte de reper; la a treia vom începe să înţelegem pentru ca, în cele din urmă, să devenim familiari cu ceea ce vedem. Mecanismul înnăscut al minţii de a recunoaşte modelele se va ocupa de restul.

Pentru a-mi linişti propria temere că, probabil, în ciuda eforturilor mele, cititorul nu va primi mesajul esenţial al acestui studiu, l-am exprimat dintru început: mintea umană individuală este asemenea unui computer conectat la o gigantică bază de date.

Această bază de date este însăşi conştiinţa umană, conştiinţa noastră nefiind decât o expresie individuală a acesteia, cu rădăcina în conştiinţa comună a întregii omeniri. Această bază de date constituie domeniul geniului şi, dat fiind că a fi om înseamnă să iei parte la această bază de date, oricine are acces la geniu în virtutea naşterii sale. Informaţiile nelimitate conţinute în această bază de date se dovedesc acum a fi la dispoziţia oricui numai în câteva secunde, oriunde şi oricând. Aceasta este cu adevărat o descoperire extraordinară, pentru că are puterea de a schimba vieţile – atât la nivel individual, cât şi colectiv – într-o măsură ce nu a fost anticipate niciodată până acum.

Această bază de date transcende timpul, spaţiul şi toate limitele conştiinţei individuale. Acest aspect o distinge ca pe un instrument unic al cercetărilor viitoare, ce face posibile zone de investigaţie ce n-au fost nici măcar visate până acum. Ea oferă posibilitatea de a stabili un fundament obiectiv al valorilor, comportamentelor şi sistemelor de credinţă umane. Informaţiile obţinute prin această metodă dezvăluie un nou context pentru înţelegerea comportamentului uman şi o nouă paradigmă pentru validarea obiectivă a adevărului.

Fragment din PrefaţăPutere versus forţă, determinanţii ascunşi ai comportamentului uman – David R. Hawkins, M.D., Ph.D.

Capitolul 7-Formularea #tehnicakinesiologica

Fragment din

Capitolul VII: Analiza punctelor critice din viaţa de zi cu zi

„…trebuie să subliniem încă o dată câteva aspecte ale formei în care punem întrebările. Precizia frazei este de o importanţă capitală. De exemplu, întrebarea poate suna astfel: “Oare această decizie este una bună?” Dar ce anume înţelegem prin “bună”? Bună pentru cine şi în ce segment temporal? Întrebările trebuie definite foarte atent. Ceea ce considerăm noi că e rău sau bun e o chestiune mai curând subiectivă; ceea ce crede universul despre aceasta poate fi un lucru destul de diferit.

Motivaţia are un rol foarte important în interogaţie. Întrebaţi întotdeauna la început: “Pot întreba asta?” Niciodată nu puneţi o întrebare dacă nu sunteţi pregătiţi pentru răspuns; faptele pot fi destul de diferite de ceea ce credeţi în mod obişnuit. Deşi există un oarecare potenţial pentru supărări emoţionale generate de folosirea nechibzuită a acestei metode, experienţa a dovedit că prin continuarea interogaţiei contexul se va lărgi şi se vor vindeca neliniştile. Să zicem că o tânără întreabă “E oare sincer prietenul meu?” “E oare el ceva bun pentru viaţa mea?”, iar răspunsurile sunt negative. Ea este dezamăgită să descopere că iubirea şi interesele lui sunt egoiste. Dar, continuând cu întrebările, primeşte şi o soluţie. “Oare această relaţie se va sfârşi cu suferinţă?” (Da). Şi mă scutesc de multe suferinţe prin faptul că aflu asta?” (Da) “Pot învăţa ceva din această experienţă?” (Da).

La un nivel mai practic, aceeaşi tehnică poate determina dacă o investiţie e una cinstită sau nu, sau dacă putem sau nu avea încredere într-o anumită instituţie. Putem prezice cu exactitate potenţialul noilor dezvoltări, nu numai în sfera marketingului, ci şi în domeniile cercetării medicale şi ingineriei. Putem verifica viabilitatea măsurilor de siguranţă de pe marile tancuri petroliere. Putem judeca în avans utilitatea şi oportunitatea strategiei militare. Putem stabili cine este potrivit pentru a guverna şi putem distinge omul de stat dintre politicieni. În cazul unui eveniment media, putem spune imediat dacă reporterul sau intervievatul spune sau nu adevărul, iar dacă îl spune, ce nivel de adevăr exprimă. (Dacă încercaţi acest lucru în timpul ştirilor de seară, puteţi avea o revelaţie şocantă: de multe ori, toate persoanele publice mint.)

Vreţi să ştiţi dacă e bine să cumpăraţi această maşină la mâna a doua? Simplu. Dacă un vânzător spune adevărul? Tot simplu. Dacă noua dumneavoastră cucerire este o carte câştigătoare? Dacă acest produs merită cumpărat? Dacă angajaţii dumneavoastră sunt demni de încredere? Care e gradul de siguranţă al noului dispozitiv? Cât de integru, competent şi talentat este un anumit doctor sau avocat? Care este cel mai bun terapeut, profesor, antrenor, dentist sau mecanic? Ce niveluri ale conştiinţei sunt necesare pentru ca anumite instituţii publice să-şi exercite îndatoririle în mod optim?

Această capacitate de a distinge imediat adevărul de fals are un potenţial atât de valoros pentru societate, încât considerăm potrivit să documentăm şi să verificăm anumite aplicaţii practice în cadrul cercetării noastre.”

Nota editorului: Nu uitaţi că răspunsurile sunt corecte dacă persoanele care folosesc tehnica au un nivel de conştiinţă de minimum 200 (Nivelul Adevărului, al Curajului, nivelul pro-viaţă) şi că, în realitate, nu sunt întrebări, ci afirmaţii.

Putere versus forţă – determinanţii ascunşi ai comportamentului uman, David R. Hawkins, M.D., Ph.D

featured Image by chenspec from Pixabay 

Din Capitolul 7 #putereversusforta

Având în vedere faptul că puterea calibrată a unui model de atracţie identificat este legată direct de gradul de veridicitate sau de nivelul de adevăr al acestuia, este posibilă distingerea clară a adevărului de fals, a constructivului de destructiv, a ceea ce e practic şi eficient de ceea ce e nelucrativ şi cauzator de pierderi. Putem identifica motivele, programul şi obiectivele oricărui proiect şi chiar al indiviziilor înşişi. Aşadar, lupul nu mai poate să se ascundă într-o blană de oaie.

După cum am văzut deja, conştiinţa reacţionează decisiv la diferenţa dintre adevăr şi falsitate.

Asemeni unui computer, conştiinţa răspunde pur şi simplu cu 0 sau 1, adevărat sau fals (orice ambiguitate a acestui proces se datorează modului în care se pun întrebările şi nu mecanismului de răspuns.).

Putem identifica nivelul de adevăr al oricărei afirmaţii, credinţe, sistem sau cunoştinţe. Putem măsura exact adevărul oricărei propoziţii, paragraf, capitol sau chiar al unei cărţi întregi (inclusiv a celei de faţă -740). Putem identifica bonitatea propriului nostru nivel al conştiinţei sau motivele oricărei întreprinderi. Avem acum la dispoziţie o perspectivă asupra mişcărilor sociale şi istoriei ce n-a fost nicicând posibilă înainte.

În toate aceste cazuri, kinesiologia revelează ordinea implicită ascunsă, făcând-o explicită, dând la iveală adevărata ei natură. Folosirea acestui sistem este auto-educativă şi auto-directoare. După cum veţi vedea, fiecare răspuns conduce la întrebarea următoare – din fericire, într-o direcţie ascendentă şi benefică. Descoperim adevărul despre noi înşine pentru că întrebările pe care le punem sunt mai mult reflecţiile propriilor noastre motivaţii, obiective şi niveluri de conştiinţă. Întotdeauna este instructiv să calibrăm întrebarea şi nu răspunsul.

Putere versus forţă – determinanţii ascunşi ai comportamentului uman, David R. Hawkins, M.D., Ph.D