Baza de date #putereversusforta

În general, provocarea pe care o constituie prezentarea acestui material rezidă în paradoxul transmiterii unor concepte nonlineare într-o structură lineară, printr-o succesiune de propoziţii. Domeniile ştiinţei din care au provenit aceste date sunt ele însele destul de complexe şi dificile: fizica teoretică şi matematica avansată, dinamicile nonlineare, teoria haosului şi matematicile sale, kinesiologia comportamentală avansată, neurobiologia, teoria turbulenţelor, respectiv consideraţiile filosofice ale epistemologiei şi ontologiei. Dincolo de toate acestea, era necesar să mă adresez naturii conştiinţei umane înseşi, o zonă neexplorată din faţa căreia toate ştiinţele au dat înapoi. A cuprinde asemenea subiecte într-un mod exhaustiv dintr-un punct de vedere pur intelectual ar fi fost o încercare uluitoare ce ar fi reclamat un studiu de o viaţă. În loc să-mi propun un obiectiv atât de formidabil, am încercat să extrag esenţa fiecărui subiect şi să lucrez numai cu aceste esenţe.

Chiar şi o încercare rudimentară de a explica funcţionarea tehnicii testării, ce pare a transcende legile cunoscute ale universului, ne conduce inevitabil în teritoriile intelectuale ale fizicii teoretice avansate, dinamicilor nonlineare şi teoriei haosului. Am încercat, prin urmare, să prezint aceste subiecte, atât cât mi-a stat în putinţă, în termeni cât mai simpli şi mai puţin tehnici. Nu trebuie să vă speriaţi de faptul că citirea acestei cărţi ar reclama o capacitate intelectuală erudită. Lucrurile nu stau astfel; ne vom învârti în jurul aceloraşi concepte o dată şi încă o dată, până ce ne vor deveni evidente. Ori de câte ori ne vom întoarce pentru a comenta un exemplu, se va petrece o înţelegere sporită. Acest tip de învăţare se aseamănă cu survolarea unor terenuri necunoscute dintr-un avion: la o primă survolare totul pare necunoscut; la o a doua vom identifica deja câteva puncte de reper; la a treia vom începe să înţelegem pentru ca, în cele din urmă, să devenim familiari cu ceea ce vedem. Mecanismul înnăscut al minţii de a recunoaşte modelele se va ocupa de restul.

Pentru a-mi linişti propria temere că, probabil, în ciuda eforturilor mele, cititorul nu va primi mesajul esenţial al acestui studiu, l-am exprimat dintru început: mintea umană individuală este asemenea unui computer conectat la o gigantică bază de date.

Această bază de date este însăşi conştiinţa umană, conştiinţa noastră nefiind decât o expresie individuală a acesteia, cu rădăcina în conştiinţa comună a întregii omeniri. Această bază de date constituie domeniul geniului şi, dat fiind că a fi om înseamnă să iei parte la această bază de date, oricine are acces la geniu în virtutea naşterii sale. Informaţiile nelimitate conţinute în această bază de date se dovedesc acum a fi la dispoziţia oricui numai în câteva secunde, oriunde şi oricând. Aceasta este cu adevărat o descoperire extraordinară, pentru că are puterea de a schimba vieţile – atât la nivel individual, cât şi colectiv – într-o măsură ce nu a fost anticipate niciodată până acum.

Această bază de date transcende timpul, spaţiul şi toate limitele conştiinţei individuale. Acest aspect o distinge ca pe un instrument unic al cercetărilor viitoare, ce face posibile zone de investigaţie ce n-au fost nici măcar visate până acum. Ea oferă posibilitatea de a stabili un fundament obiectiv al valorilor, comportamentelor şi sistemelor de credinţă umane. Informaţiile obţinute prin această metodă dezvăluie un nou context pentru înţelegerea comportamentului uman şi o nouă paradigmă pentru validarea obiectivă a adevărului.

Fragment din PrefaţăPutere versus forţă, determinanţii ascunşi ai comportamentului uman – David R. Hawkins, M.D., Ph.D.

Învăţătorul interior #davidrhawkins

A privi în tine însuţi este mai curând o atitudine decât o tehnică sau o practică spirituală. Acest lucru înseamnă să părăseşti fascinaţia faţă de conţinutul minţii şi faţă de lumea pe care o reflectă aceasta. Această detaşare poate fi resimţită la început ca o posibilă pierdere, ca şi cum ne-am afla în faţa morţii lumii şi a tuturor promisiunilor acesteia. O asemenea moarte poate fi experimentată pasiv, dar nu este altceva decât trecerea unei iluzii.

În realitate, nu de pierderea lumii ne temem, ci de plictiseală. Însă, sentimentul plictisului trece atunci când recunoaştem faptul că el este numai o consecinţă a asocierii noastre cu trecutul sau viitorul; astfel, eul este singurul care se poate plictisi. Eul doreşte noutatea şi este complet dependent de ce se va întâmpla în „continuare“.

din Ochiul Sinelui – de care nimic nu se poate ascunde – David R. Hawkins, M.D., Ph.D.

Î: Cine este cel care-ţi scrie cărţile sau cel care-ţi susţine seminariile?

R: Întrebarea în sine este greşită. Este mai corect să se întrebe „ce”, în loc de „cine”. În Realitate nu există un „cineva”, ci o însuşire sau o capacitate supraindividuală, autonomă şi spontană. Intenţia catalizează potenţialitatea să devină realitate.

Realitatea/Sursa este Învăţătorul interior, care este Prezenţa Sinelui. Verbalizarea este rezultatul utilizării capacităţii intelectuale a minţii pentru servirea Minţii. Suveranitatea îi aparţine Minţii, pentru care mintea verbalizată nu este decât o simplă unealtă pragmatică.

Cunoaşterea este nonlineară, însă elucidarea ei, din considerente de comunicare umană, este lineară. Totuşi, simultan există şi un nivel de comunicare nonverbală, care îi facilitează ascultătorului înţelegerea. Aceasta are loc prin intermediul cărţilor scrise şi cu atât mai mult în prezenţa învăţătorului.

În Învăţător, Cunoscătorul este Cunoscutul. În gândirea obişnuită, cunoscutul şi cunoscătorul sunt distincţi. Într-un Învăţător nu există dualitatea Cunoscătorului, fiindcă, în virtutea identităţii, ei sunt unul şi acelaşi. Sinele oferă răspunsul la întrebări; nu le preia de la „altcineva”. Cunoscătorul/Sinele este iniţiatorul/sursa vorbitorului.

din Descoperirea Prezenţei lui Dumnezeu – non-dualitate devoţională

Sursa oricărei existenţe #Sinele

Sursa universului şi a oricărei existenţe rezidă într-o potenţialitate a Puterii Infinite şi lipsite de formă. Din supremul Nemanifestat s-a născut universul manifestat în forma domeniilor lineare şi nonlineare. Forma are locaţie şi durată. Ceea ce este lipsit de formă este nonlocal şi în afara timpului.

Mintea umană este conştientă de sine datorită unui principiu general şi a unei realităţi existente numite, de regulă, „conştiinţă“. Aceasta este condiţia subiectivă responsabilă atât pentru conştienţa propriei existenţe, cât şi pentru conţinutul experimental al existenţei pe care îl numim viaţă.

În vreme ce evenimentele pe care le atribuim vieţii personale sunt înregistrate în memoria personală, toate evenimentele din univers, indiferent cât de minore (precum un gând pasager) sunt înregistrate în câmpul infinit şi impersonal al conştiinţei, dincolo de timp, localizare şi amintire. Este ca şi cum spaţiul înregistrează pentru totdeauna tot ceea ce se întâmplă. Această înregistrare este apoi discernibilă şi disponibilă întotdeauna, printr-un fenomen fiziologic simplu, numit test kinesiologic. Acest lucru este posibil deoarece răspunsul kinesiologic este mediat de conştiinţa nonlocală.

Conştiinţa este o calitate invizibilă a vieţii ce are proprietatea unică de a reacţiona la un stimul real, deoarece acesta are sau a avut o existenţă în realitate, fiind, prin urmare, „adevărat“.

Dacă o afirmaţie adevărată este prezentată conştiinţei umane în mod verbal, sau, pur şi simplu, păstrată tăcut în minte, tonusul muscular al corpului se întăreşte automat ca semn al recunoaşterii adevărului. În contrast, el slăbeşte ca răspuns la falsitate, deoarece aceasta nu are o existenţă reală. Prin urmare, conştiinţa poate fi asemănată cu un bec care funcţionează în prezenţa electricităţii (adevărul), dar nu mai luminează dacă îi dispare sursa de electricitate (falsitate).

Fragment din Prolog – Sinele-Realitate şi subiectivitate – David R.Hawkins, M.D., Ph.D.

Pe Scala Nivelurilor Conştiinţei, Acest volum calibrează la valoarea 999.8, cu 20 de sutimi mai puţin decât un Avatar precum Buddha, Iisus, Krishna.

https://www.edituracarteadaath.ro/oferte-reduceri-cartea-daath/david-r-hawkins-sinele-realitate-si-subiectivitate-cartea-daath