Empatia, compasiunea şi Harta Conştiinţei

Să sperăm că empatia ce rezultă din contemplarea Hărţii Conştiinţei va micşora drumul spre Bucurie. Cheia bucuriei stă în blândeţea necondiţionată pentru toate formele vieţii (inclusiv pentru cea proprie) pe care o numim compasiune. Fără compasiune, strădania umană nu poate realiza nimic semnificativ. Putem generaliza acest aspect de la terapia individuală la un context social mai larg, în care pacientul nu poate fi cu adevărat însănătoşit şi total vindecat până când nu invocă puterea compasiunii pentru el şi pentru cei din jurul lui. Ajunsă în acest punct, persoana care a fost vindecată va începe să vindece la rândul ei.

A reflecta asupra acestei hărţi poate induce o expansiune profundă a empatiei noastre cu viaţa în toate formele sale de expresie. Dacă vom examina obiectiv atitudinile emoţionale, vom înţelege că acestea nu sunt nici bune, nici rele; judecăţile moralizatoare sunt numai o funcţie a punctelor de vedere de la care provin.

Observăm, de exemplu, că o persoană aflată în Durere, care calibrează la nivelul energetic inferior 75, va fi într-o stare mult mai bună dacă se va ridica la nivelul Mâniei (calibrat la 150). Mânia, în sine o emoţie destructivă, rămâne încă o stare inferioară a conştiinţei, dar după cum o arată istoria societăţii, Apatia poate limita atât indivizi izolaţi, cât şi întregi subculturi. Dacă cei care nu mai speră nimic ajung să-şi dorească ceva mai bun (Dorinţa, la 125) şi apoi folosesc energia Mâniei, de la nivelul 150, pentru a dezvolta Mândria (175), atunci vor fi capabili să facă următorul pas spre Curaj (calibrat la nivelul 200), pentru a putea începe apoi să-şi amelioreze condiţia individuală sau colectivă.

Şi invers, persoana care a ajuns la o stare echilibrată de Iubire Necondiţionată va considera inaccceptabil să experimenteze orice altceva. Cu cât avansăm pe scala evolutivă a propriei conştiinţe, procesul descris mai sus se va perpetua şi se va corecta de la sine, în aşa fel încât dezvoltarea personală va deveni un mod de viaţă.

Fragment din volumul Putere versus forţă, determinanţii ascunşi ai comportamentului uman

David R.Hawkins, M.D., Ph.D.

2022 Fericit!

Nou şi bun să fie anul care vine! Sănătate şi iubire, bucurii şi armonie, împliniri şi înţelepciune, toate cele bune din belşug vă fie!

Să fie un an al clarităţii, al adevărului şi-al iubirii, al revelaţiilor şi-al împăcării, al prosperităţii şi belşugului în toate cele bune! Un an în care libertatea de a descoperi adevărul şi curajul de a-l trăi să fie garantate şi respectate, anul în care acel salt al conştiinţei planetare, imperios necesar, să se petreacă în pace!

“În realitate, suntem liberi în aceeaşi măsură în care suntem iluminaţi, deopotrivă la nivel individual, dar şi ca societate; dar, oare ce reprezintă adevărata libertate şi cum putem afla ce înseamnă ea? Toată lumea îşi închipuie că ştie răspunsul, dar oare e într-adevăr aşa? E oare libertatea un mod psihologic/emoţional de experimentare a vieţii, ori doar o formă de idealism intelectual/politic sau un slogan atrăgător?”

“Dicţionarul ne spune că libertatea e o „stare de independenţă firească, privilegiată, autodeterminată şi negrevată de nicio constrângere.“ Prin Constituţie, americanilor li se garantează „viaţa, libertatea şi căutarea fericirii“ la care Preşedintele Roosevelt a adăugat cele patru libertăţi „libertatea cuvântului, libertatea religiei, libertatea de a nu suferi de sărăcie, libertatea de a nu suferi de frica faţă de lume.“ (Cuvântarea către Congress, 6 ianuarie 1941.) Vedem astfel că libertatea e definită în termenii apropierii valorilor dezirabile şi îndepărtării celor indezirabile.

Astfel, libertatea e definită în cuvinte ce reflectă dorinţele şi nevoile umane versus deprivare, respectiv ceea ce nu e dorit.

Devine rapid evident că, aşa cum e definită, libertatea e un fenomen pur subiectiv ce reflectă interfaţa între dorinţe şi gradul lor de îndeplinire, fiind, prin urmare, o stare relativă a experienţei. Devine totodată evident că o persoană care are puţine dorinţe şi aversiuni va resimţi o senzaţie de libertate interioară în majoritatea timpului, iar persoanele cu multe aversiuni, plăceri şi dorinţe se vor bucura rareori de libertate, chiar dacă sunt înconjuraţi de abundenţă.“

extrase din volumul Adevăr versus falsitate – cum le putem diferenţia: David R. Hawkins, M.D., Ph.D.

Descoperirea laturii spirituale a autismului –

“Autismul a fost descris ca misterios, straniu, devastator şi o adevărată enigmă pe care sunt chemaţi să o dezlege cei care îl analizează din exterior şi care încearcă să-i facă să pară normali pe cei care suferă de această tulburare. Aceia dintre noi care au ales o cale diferită şi-au dat seama că abordarea autismului din interior oferă o perspectivă complet diferită. Esenţa autismului ne antrenează într-o călătorie a descoperirii laturii spirituale a autismului, atât de des neglijată şi ignorată de către cei care caută cu disperare vindecarea. Cartea aceasta este, pentru noi toţi, un adevărat îndemn la trezire, în sensul de a-i privi din altă perspectivă pe cei care sunt diferiţi de noi.

Esenţa autismului constituie o lectură obligatorie pentru oricine doreşte să înţeleagă şi să stabilească o legătură cu persoanele cu tulburări din spectrul autist.”

Gail Gillingham Wylie

https://carteadaathpublishing.wordpress.com/2018/08/22/fragmentul-de-azi-optez-pentru-schimbarea-lumii-care-ma-inconjoara/

Ca adult cu sindrom Asperger, o „rudă” mai blândă a autismului, mesajul purtător de reverenţă şi respect al lui Stillman a ajuns la inimile a mii de oameni din SUA, datorită atelierelor sale atât de apreciate despre autism şi a consultaţiilor particulare pe care le oferă pe tot teritoriul Statelor Unite. Stillman deţine o diplomă de licenţă în educaţie de la Universitatea Millersville din Pennsylvania şi lucrează pentru ajutorarea oamenilor cu feluri diferite de a fi, din 1987. Anterior, a lucrat la Departamentul pentru bunăstare publică din Pennsylvania, Biroul transnaţional pentru retard mintal, ca îndrumător pentru copiii cu deficienţe de intelect, probleme de sănătate mintală şi autism.