Din perspectivele, prezentate anterior, ale evoluţiei conştiinţei şi fiziologiei funcţionării creierului, au apărut deja unele aprecieri legate de dificultăţile inerente în calea recunoaşterii şi explicării adevărului. Factorii ce contribuie laautorizarea sau excluderea capacităţii de recunoaştere a „sensului“ se suprapun peste condiţiile generale. Vocabularul însuşi demonstrează efortul colectiv de creeare a unei structuri pragmatice a informaţiei şi de organizare a datelor liniare brute (neprelucrate) în aşa fel încât acestea să capete importanţă, valoare şi specificitate.

Evoluţia continuă a Reţelei Mondiale de Internet şi masiva ei acumulare de informaţii şi date reprezintă o recapitulare spectaculoasă a dezvoltării minţii omeneşti, ce nu incorporează numai informaţii deja acumulate, ci şi dezvoltă continuu tot felul de corelaţii complicate, generând apariţia unor definiţii şi implicaţii noi ale semnificaţiei. În acest proces, se reflectă, de asemenea, supoziţiile şi poziţionalităţile filozofice neexprimate, ca şi şcoli de dezvoltare semantică şi artistică.

O perspectivă strălucită din punct de vedere al modului în care mintea şi societatea abordează şi categorizează informaţia a fost prezentată într-un articol din revista Time referitor la dezvoltarea Reţelei Mondiale de Internet (Grossman, 2003). Acesta a descris motoarele de căutare ca pe o „lentilă prin care vedem sau nu informaţia „ şi a indicat importanţa faptului că „întotdeauna, ceea ce căutăm influenţează ceea ce descoperim, cum anume cunoastem şi ce ştim“. Faptul că rezultatul este consecinţa intenţiei reprezintă o recunoaştere şi o descriere interesantă a principiului Heisenberg – iar acesta are efect nu numai asupra a ceea ce suntem, ci şi asupra a ceea ce gândim şi, în consecinţă, asupra a ceea ce vom deveni. Importanţa crucială a intenţiei este explorată în lucrarea Puterea Intenţiei a lui Wayne Dyer (Dyer, 2004). Sensul, limbajul şi societatea sunt unificate interactiv şi în mod empiric, fiind supuse unui tratament personalizat atât la nivel individual, cât şi în conştiinţa colectivă, ceea ce, prin circularitate, influenţează limbajul, descrierea şi semnificaţia, ca un proces continuu de dezvoltare.

David. R. Hawkins – Adevăr versus falsitate

Fragment din Capitolul 9: Structura socială şi adevărul funcţional