Un obstacol în calea cunoaşterii temerilor din propria minte este teama de părerea celorlalţi. Nevoia de a câştiga aprobarea altor persoane este prezentă în mintea noastră precum o continuă iluzie. Ne identificăm cu opiniile celorlalţi, inclusiv cu persoanele care reprezintă autoritatea şi fuzionăm într-o asemenea măsură cu acestea încât ajungem să le considerăm a fi propriile noastre opinii despre noi înşine.

În procesul de analizare a temerilor este bine să ne amintim că Jung vedea acest rezervor al lucrurilor interzise din interiorul umbrei ca făcând parte din inconştientul colectiv. Noţiunea de inconştient colectiv înseamnă că toţi avem acest gen de gânduri şi de fantezii. Niciunul dintre noi nu este diferit când ne referim la modul în care ne simbolizăm emoţiile. Toţi nutrim, în secret, teama că suntem proşti, urâţi, rataţi şi imposibil de iubit. Mintea inconştientă nu este nicidecum politicoasă.

…

Inconştientul este brutal şi necioplit. În timp ce intelectul vostru a mers la şcoală, inconştientul a rămas în junglă şi se leagănă încă prin copaci! Când vă analizaţi umbra, nu este cel mai bun moment să fiţi pretenţioşi sau dezgustaţi. Nu trebuie nici să luaţi lucrurile ca atare, pentru că simbolurile cu care operează inconştientul sunt exact asta: nişte simboluri, deci primitive prin natura lor. Dacă le prelucrăm conştient, ele ne pot face să fim mai puternici în loc să ne inhibe.

Este nevoie de multă energie pentru a ţine umbra ascunsă şi pentru a reprima numeroasele noastre temeri. Ca urmare, energia ni se epuizează. La nivel emoţional, aceasta se exprimă ca o inhibare a capacităţii de a iubi.

Fragment din Cap.6 – Frica, Letting Go-Calea renunţării, David R. Hawkins