Vindecarea #putereaspiritualaaempatiei

Ce este vindecarea cu adevărat?

Empaţii consumă mult din timpul lor fiind implicaţi în vindecări şi deseori nici măcar habar n-au că fac asta. Cuvântul „vindecare“ înseamnă „a face întreg“. Este procesul de a ajuta pe cineva să se întoarcă la starea de întreg, fie că este doar o îmbunătăţire ori că reuşeşte să ajungă la o stare de întregire aşa cum nici n-a trăit înainte.

Când avem nevoie de vindecare – fie că este un disconfort fizic, fie că este financiar, relaţional, emoţional, mental sau spiritual – ne concentrăm pe simptomele alinării. Nu ne place să ne simţim bolnavi sau trişti, săraci sau neiubiţi, proşti sau în durere. De ce ne-ar plăcea? Nimănui nu-i place, prin urmare, primul şi cel mai important ţel este amânarea. Pe cât de instinctivă este această reacţie, dar problema este că vindecarea nu este echivalentul unei schimbări a simptomelor imediat sau chiar şi mai târziu. Ne putem vindeca având cancer şi totuşi putem muri de acea boală. Putem vindeca probleme legate de sărăcie şi să continuăm să muncim pe rupte pentru un salariu care să ne asigure subzistenţa.

De asemenea, putem oferi altcuiva vindecarea şi totuşi să vedem foarte mici schimbări în felul în care apar dilemele sale. Acest fapt îi enervează pe cei mai mulţi empaţi. Când ne conectăm cu greutăţile prin care trece o persoană, când simţim sau ştim agonia, durerea sau suferinţa lor, trecem şi noi prin acele suferinţe, le simţim. Atunci, de ce să nu ne dorim să reuşim o imediată eliberare? Uneori percepem că altcineva se bucură, că are o zi bună. Cei mai mulţi dintre noi ne bucurăm să observăm că sunt fericiţi. Să simţi că cineva este mulţumit, sau că viaţa lor este plăcută, înseamnă că nu are nevoie de vindecare.

Este important să ştiţi dacă trebuie să începeţi o vindecare sau nu. Uneori o persoană, un grup sau un animal vă solicită ajutorul, dar nu voi sunteţi cei care trebuie să ajute. Poate că trimit un SOS sau personalizează cererea pe numele vostru. Oricare ar fi varianta, înainte de a continua aplicaţi tehnica „De la Spirit al Spirit“ şi cereţi Divinului să vă dea informaţii. Sunteţi voi cei care trebuie să acţionaţi sau nu? Există vreun motiv pentru care ar trebui să vă abţineţi de la acţiune? Dacă nu vă este clar exprimat că voi sunteţi cei care trebuie să ajute, n-o faceţi. Cereţi-i, în schimb, Divinului să trimită undele vindecătoare ale Graţiei pentru a returna informaţiile şi energia celor care au solicitat ajutorul. Puteţi cere acelaşi lucru şi pentru voi înşivă. Acest curent de Graţie vă va curăţa de energia întunecată. Puteţi cere, de asemenea, să fiţi înconjuraţi de un balon care va filtra energiile pentru voi şi vă va proteja, nepermiţând fiinţelor care v-au contactat să mai ajungă la voi. Dacă unele părţi din voi insistă să vrea să ajute, chiar dacă asta v-ar face
rău, aplicaţi tehnica de auto-vindecare pentru a înţelege de ce. Dacă vă este clar că trebuie să ajutaţi, avansaţi în următoarea etapă care este aceea a pregătirii voastre pentru a fi un instrument al vindecării.

Fragment din Puterea spirituală a empatiei – cum ne putem dezvolta harurile empatice, Cyndi Dale

Graţia este expresia puterii sensibilităţii estetice – „Putere versus forţă”


Graţia este expresia puterii sensibilităţii estetice; întotdeauna manifestarea puterii implică graţie, indiferent că aceasta din urmă se manifestă în frumuseţea liniei sau a stilului de expresie. Noi asociem graţia cu eleganţa, rafinamentul şi economia de efort. Ne minunăm în faţa graţiei atletului olimpic, după cum, la fel de bine, contemplarea unei arcade gotice ne înalţă. Modelele de putere caracterizate de graţie recunosc şi sprijină viaţa, respectă şi susţin demnitatea celorlalţi; graţia este un aspect al iubirii necondiţionate. De asemenea, graţia implică generozitate – nu neapărat o generozitate materială, ci generozitate a spiritului, ca de exemplu disponibilitatea de a aduce mulţumiri sau de a recunoaşte importanţa celorlalţi în vieţile noastre. Graţia este asociată cu modestia şi cu smerenia.


Puterea nu are nevoie să se împăuneze, în timp ce forţa trebuie întotdeauna să facă acest lucru, deoarece ea generează îndoială de sine. Marii artişti sunt îndatoritori pentru puterea lor, oricare ar fi expresia acesteia, pentru că ei ştiu că această putere este un dar primit întru binele omenirii, care aduce cu sine şi responsabilitate pentru ceilalţi.


Frumuseţea s-a exprimat – de-a lungul timpului şi în diferitele culturi – în atât de multe forme, încât avem motive suficiente şi temeinice pentru a afirma că esteticul constituie una dintre cele mai subiective facultăţi umane; frumuseţea depinde de ochiul celui care o contemplă. Ar trebui să notăm, totuşi, că singurul aspect supus diferitelor modificări e vehiculul frumuseţii, forma în care e percepută frumuseţea, esenţa acesteia rămânând mereu acceaşi, neschimbătoare. Este interesant că oamenii dotaţi cu o conştiinţă avansată sunt capabili să vadă frumuseţe în toate formele. Pentru ei, nu numai că tot ce înseamnă viaţă este sacru, dar toate formele acesteia exprimă frumuseţea.