Lumina albă #oricepoatefivindecat

Fragment din cartea Orice poate fi vindecat, Partea a II-a: Sistemul oglindă – corp, Capitolul 7

Atunci când sunteţi în adâncul adâncurilor fiinţei voastre, precum un singur punct de conştiinţă scăpărând de inteligenţă, înseamnă că experimentaţi Lumina Albă. Cu alte cuvinte, în cea mai profundă parte a voastră se află sursa Luminii Albe, deşi alţi oameni aleg s-o experimenteze ca venind de sus.

Deoarece provine din şi reprezintă cea mai profundă parte din voi înşivă, ea poate să fie utilizată pentru a curăţa şi a înlătura tot ceea ce nu sunteţi voi. Unor vindecători le place să se cureţe după un proces de vindecare, dacă au sentimentul că au preluat ceva din vibraţiile sau conştiinţa celuilalt. Dacă aveţi acelaşi gen de probleme, puteţi să vă curăţaţi umplându-vă cu propria voastră Lumină Albă şi să reveniţi la starea de conştiinţă pe care o cunoaşteţi şi pe care o recunoaşteţi drept voi înşivă aflaţi în echilibru.

Din punct de vedere ezoteric Lumina Albă este cunoscută ca cea mai înaltă formă de protecţie spirituală şi este frecvent folosită pentru a crea senzaţia de protecţie împotriva ameninţărilor percepute. Atunci când vă umpleţi cu Lumina Albă şi vă înconjuraţi cu Lumina Albă, vă simţiţi protejaţi. Atunci când trăiţi aşa ceva, aveţi un sentiment de siguranţă şi sunteţi relaxaţi.

Cu cât vă relaxaţi mai mult, cu atât vă şi deschideţi mai mult, Lumina Albă străluceşte mai mult în voi şi vă simţiţi şi mai în siguranţă. Acest proces continuă până când sunteţi deschişi pe deplin şi relaxaţi complet, vă simţiţi protejaţi în întregime şi vă aflaţi complet în Lumina Albă.

Deoarece fiecare din noi este o conştiinţă cu aceleaşi capacităţi şi acelaşi echipament, suntem cu toţii egali ca fiinţe spirituale.

Nimeni nu are putere asupra voastră, decât dacă percepţia voastră le-a acordat această putere. Atunci când vă este frică de cineva, percepţia fricii sau sentimentul de a fi ameninţat este ceea ce îi conferă putere celuilalt, iar rezistenţa, frica constituie mecanismul. Dacă nu v-ar fi frică de celălalt, nu aţi stărui în percepţia că celălalt este mai puternic decât voi. Dacă nu l-aţi percepe ca fiind mai puternic decât voi, nu ar mai fi nimic de care să vă fie frică.

Frica apare atunci când ne separăm de puterea noastră spirituală

În mare măsură, venim echipaţi cu ceea ce ne trebuie pentru a avea grijă de noi. Uneori karma poate părea punitivă, dar există dreptate şi echilibru, pe care, în durerea noastră, s-ar putea să nu le recunoaştem. Frica apare atunci când ne separăm de puterea noastră spirituală.

Am ştiut de multe dintre încercările acestei vieţi dinainte şi le-am ales din motive întemeiate. Accidentele în care sunt implicate trupurile noastre nu sunt considerate întâmplătoare de către suflete, după cum am încercat să vă arăt în multe exemple, cum ar fi şi cazul 62 cu femeia din Amarillo care a fost împuşcată.

Simpla voinţă a adevăratului nostru Sine are puterea de a se opune slăbiciunii caracterului propriu, mai ales în împrejurări potrivnice. Avem libertatea de a ne reface vieţile după orice catastrofă, dacă dorim să ne asumăm această răspundere.

Mai importantă decât evenimentele care ne încearcă în viaţă este reacţia noastră la acestea şi cum procedăm în faţa consecinţelor lor.

Fragment din Destinul Sufletelor – Michael Newton

Alegerea unui anume corp este menită să combine defectele şi calităţile de caracter ale unui suflet cu anumite temperamente emoţionale umane puternice sau slabe pentru a produce combinaţii de trăsături specifice în scopul unui beneficiu reciproc.

Mintea biologică a fiinţei umane este legată de un suflet care îi oferă imaginaţie, intuiţie, perspicacitate şi conştiinţă. Ca urmare a acestei unificări, suntem o singură persoană care se confruntă cu două forţe interne pe parcursul vieţii. Această combinaţie reprezintă dualitatea minţii şi spiritului în interiorul corpurilor noastre.

Fragment din Viaţa dintre vieţiMichael Newton

Oamenii nu se nasc răi

Fragment din Destinul Sufletelor – Michael Newton

Spirite pământene pag.94

Dacă voi zdruncina cumva teorii adoptate de către cititor, îl rog pe acesta să aibă în vedere că afirmaţiile mele au la bază mulţi subiecţi pe care i-am hipnotizat de-a lungul studiului meu. Aceştia nu văd spirite malefice sau demonice plutind în jurul Pământului. Ceea ce simt atunci când sunt spirite este o abundenţă de energie negativă împrăştiată de sentimente intense de furie, ură şi de frică. Aceste modele de gânduri distrugătoare sunt acumulate de către conştiinţa altor fiinţe care gândesc negativ, adunând şi împrăştiind şi mai mult haos. Toată această energie întunecată din eter se manifestă în detrimentul înţelepciunii pozitive de pe Pământ.

Nu există suflete monstruoase. Oamenii nu se nasc răi, ci sunt corupţi de societatea în care trăiesc, unde săvârşirea răului satisface poftele caracterelor vicioase. Acest lucru porneşte din creier.

Răul nu se moşteneşte genetic. Totuşi, în cazul în care într-o familie există precedente de violenţă şi de cruzime la adresa copiilor, aceste manifestări se transmit peste generaţii prin educaţie, deci în forma unui comportament dobândit, învăţat. Violenţa şi comportamentul disfuncţional al unui membru adult al familiei generează o reacţie emoţională internă care se revarsă şi asupra celor mai tineri membri ai acesteia, contaminându-i. Copiii care cresc într-o atare familie vor putea dobândi un comportament distructiv.

Cum pot însă aceste defecte, moştenite şi acumulate în timp prin expunerea la un anumit mediu, care ne-au afectat corpul, să ne afecteze şi sufletul?

Ceea ce am descoperit de-a lungul cercetărilor mele este că energia sufletului se poate disocia de trup în anumite momente critice. E vorba despre aceia care simt că nici măcar nu aparţin trupurilor lor. Dacă situaţiile sunt cu adevărat critice, aceste suflete sunt predispuse sinuciderii – dar de obicei nu iau viaţa altcuiva. Voi dezvolta acest subiect în capitolele următoare. O parte din această tulburare provine din conflictul rezultat din interacţiunea produsă între caracterul nemuritor al sufletului cu temperamentul unui creier – gazdă, purtător al propriei zestre genetice. Alte cauze ar mai putea rezida şi în funcţionarea improprie a creierului, ca şi în dezechilibrele hormonale care afectează sistemul nervos central, putând contamina astfel sufletul.

Cred că un alt element ar putea fi acela că sufletele neevoluate au adesea probleme în manipularea unui sistem defectuos al circuitelor unei minţi aparţinând unei fiinţe umane tulburate. În acest caz există o opoziţie între ego-ul spiritului şi ego-ul uman. O forţă antagonică care trage, şi în acelasi timp împinge, se luptă să afişeze lumii un singur ego. O bătălie fără prea mulţi sorţi de izbândă. Forţele care se exercită sunt de natură internă şi nu externă. O atare minte tulburată nu are nevoie de un exorcist, ci de un psihiatru pe cât se poate de competent.