Distrugere sau evoluţie #lamarginearealitatii

Conflictul care ne afectează societatea, se sugerează în continuare, este cel dintre secularitate şi religie, capitalism şi socialism, conservatorism şi progresism. Reconcilierea acestor forţe va necesita renunţarea la ideologiile la care am recurs timp atât de îndelungat şi care ne blochează capacitatea de avansare. Tensiunile existente impun schimbarea paradigmelor. Harta avertizează împotriva raţionamentelor defectuoase, încrederii exagerate şi exceselor în chestiunile materiale, economice şi politice.

[…]

Ceea ce putem spune negreşit este că, pe măsură ce ne apropiem de încheierea actualei paradigme, constatăm cu consternare că numeroase piese, altfel frumos îngemănate în realitatea pe care o trăim, se prăbuşesc şi sunt distruse. Ne apropiem de punctul în care converg toate consecinţele acţiunilor noastre anterioare. Aceasta este răspântia la care ne aflăm: distrugere sau evoluţie. Pentru a supravieţui, trebuie să se întâmple ceva colosal, ceva nemaiîntâmplat şi neprevăzut, iar aceasta trebuie să se întâmple în interiorul nostru. Fiecare dintre noi trebuie să decidă acum dacă va opune rezistenţă schimbării şi va spori presiunea distrugătoare sau dacă va primi cu braţele deschise schimbarea în conştiinţă, trezirea percepţiei subtile care se va extinde şi ne va modifica realitatea pentru totdeauna. Dacă vom întâmpina distrugerea sau evoluţia, depinde numai de noi. De noi depinde dacă ne pasă suficient de mult de copiii noştri, de planeta Pământ sau de viaţa însăşi pentru a ne avânta dincolo de frontierele realităţii.

Din Cap.1 – La marginea realităţii, Colin Andrews, Synthia Andrews

Adevăr şi război #adevarversusfalsitate

Războiul este o demonstraţie socială extremă a acţiunii forţei, iar apariţia sa poate fi prevăzută în avans prin simpla calibrare a elementelor unei situaţii, inclusiv a ţărilor implicate, guvernelor, conducerii şi elementelor active.

Premisa primară

Pacea este o stare naturală în care adevărul predomină, în timp ce războiul este consecinţa falsităţii.

În istoria civilizaţiei umane, pacea a dominat numai în 7% din întregul timp, iar războiul a predominat în 93%! (Calibrează ca Adevărat.)

Fundaţia războiului este ignoranţa, care este o consecinţă automată a faptului că mintea omului nu poate discerne adevărul de falsitate datorită condiţiei sale evoluţioniste. De aceea, oamenii nu pot face diferenţa între un conducător adevărat şi un maniac megaloman.

Datorită inocenţei intrinseci a omului (incapacitatea structurală a minţii omeneşti de a diferenţia adevărul de fals), mintea omenească poate fi programată cu uşurinţă în mod eronat ca răspuns la retorica persuasivă, sofism şi propagandă. Costurile eşecului în recunoaşterea şi aprecierea corectă a limitărilor sunt agonia, moartea şi ororile distrugerii în masă, plus datoriile rezultate, durerea, vinovăţia, prizonierii şi ura. Mai sunt incluse în preţ trauma psihică, la fel ca şi stresul pe termen lung, amintirile dureroase şi angoasa.

Condiţiile dinaintea începerii unui război expun atitudini şi tensiuni complicate, stabilizate şi interconectate, şi o complexitate de factori care sunt dincolo de înţelegerea intelectuală, cum ar fi măsurarea şi cântărirea facţiunilor. Astfel, un diagnostic pus la început poate opri declanşarea războiului înainte de a se atinge acel moment în care nu se mai poate opri. Cu toate acestea, există în fiecare clipă un punct critic accesibil intervenţiei astfel încât, într-o serie de evenimente desfăşurate în timp, există factori critici corelaţi şi care pot fi diagnosticaţi, care permit această oportunitate.

De exemplu, cel de-al Doilea Război Mondial putea fi oprit cu uşurinţă la un cost sau risc minim în momentul primei invazii a Cehoslovaciei, Rhineland-ului şi Sudentland-ului. (Intenţia lui Hitler calibrează la nivelul 100.)

Este de remarcat că naţiuni precum Rusia, Germania, Japonia şi chiar Belgia aveau, toate, operaţiuni şi agenţii de informaţii foarte bine dezvoltate ce calibrau la nivelurile 210-215, în timp ce informaţiile SUA se găseau sub nivel (cal. 190) până ce au reuşit să descopere codul japonez JM.

Singura tehnică disponibilă care este şi practică şi identificabilă este cea care calibrează conştiinţa, deoarece câmpul conştiinţei include totul şi fiecare clipă integrează toţi factorii şi influenţele, condensându-le într-un factor numeric identificabil.

Implicaţiile analizei de mai sus merg dincolo de ceea ce este evident. Iată acum o lume în care totul este dezvăluit şi unde nu mai pot fi ascunse secrete pentru a-i orbi pe cei inocenţi.

Fragment din Capitolul 15, Adevăr şi război

Adevăr versus falsitate: cum să facem diferenţa, David R. Hawkins, M.D., Ph.D.