Cine decide #descoperireaprezenteiluidumnezeu

Evenimentele lumii declanşează răspunsuri bazate pe percepţii. Este o mare scenă de teatru care invită să se manifeste expresii ale percepţiilor, iluziilor şi proiecţii ale poziţionalităţilor. Un individ poate fie să oprească televizorul şi să evite să-l mai utilizeze, fie să-l privească ca pe un important instrument de învăţare.

Evenimentele panoramice din lumea întreagă se desfăşoară şi reprezintă multitudinea expresiilor egoului uman; astfel, televiziunea este consola sa supremă de joc. Percepţia ar putea considera această reflecţie a vieţii egoului uman drept absurdă, tragică ori amuzantă. Poate fi văzută ca fiind tristă, patetică, captivantă, emoţionantă, provocatoare sau chiar ridicolă. Aşa cum se spune la programul de ştiri al televiziunii, „Tu decizi”.

Întrebarea importantă care se pune este „Cine este adevăratul „tu” care decide?” Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă aspirantul spiritual. „Tu” este pus în faţa unor opţiuni multiple şi o poate alege pe oricare dintre ele. Prin urmare, lumea este caleidoscopică/tragi-comică/de o grijă maternă/absurdă/crudă/atrăgătoare/urâtă/vrednică de dispreţ/deplorabilă, niciuna dintre acestea sau doar o iluzie trecătoare. Lumea este alegorică.

Avantajul spiritual al vieţii moderne este faptul că experienţele de viaţă sunt accelerate prin mijlocirea mass-media. Într-un interval foarte scurt de timp, individul poate asista la ceea ce s-ar fi petrecut pe durata a mai multor vieţi în epocile trecute când, de exemplu, o întreagă viaţă se poate limita doar la o experienţă care să ocupe un spaţiu redus şi un rol limitat, precum aceea de a fi păstor de oi sau potcovar într-un sat. Acum ni se prezintă succesiv numeroase vieţi, perspective, circumstanţe şi împrejurări, de la crime groteşti la încoronări, ipostaze domestice, războaie de proporţii şi catastrofe mondiale.

A se bucura de avantajul expunerii televizate a egoului uman sau ignorarea acestuia şi pătrunderea în interior sunt opţiuni la fel de folositoare, pentru că intenţia individului este aceea care decide urmările. Oricare dintre acestea necesită compasiune faţă de sine şi faţă de ceilalţi. O anumită doză de suferinţă este impersonală, fiind consecinţa aspectului fizic de a ne fi născut în formă umană. Astfel, Buddha şi-a îndemnat discipolii să transceadă egoul pentru a evita renaşterile, maladiile, sărăcia, îmbătrânirea şi moartea. Lumea şi tot ce se află în ea este trecător, motiv pentru care agăţarea de ea provoacă suferinţă. De aceea, a subliniat el valoarea detaşării.

Fragment din Cap.10, Spiritualitatea şi lumea

Descoperirea Prezenţei lui Dumnezeu, non-dualiatea devoţională de David R.Hawkins, M.D., Ph.D.

Drumul sufletului

O altă formă a nopţii negre a sufletului apare drept consecinţă a căderii dintr-o stare înaltă (precum extazul sau bucuria devoţiunii), după cum e descris foarte bine în vieţile sfinţilor creştini. E ca şi cum am fi părăsiţi de cel preaiubit (vezi Vieţile Sfinţilor). Aceasta se poate întâmpla din cauză că respectiva persoană şi-a folosit karma bună, iar rămăşiţele ataşamentelor karmice ies la suprafaţă pentru a fi procesate şi abandonate şi ele lui Dumnezeu. Unele dintre acestea sunt profunde, precum resentimentele îndreptate împotriva lui Dumnezeu, cele ale urii de sine, la fel şi credinţele îndrăgite, deseori legate de suferinţa însăşi (cum ar fi credinţa că suferinţa ar aduce favoruri din partea lui Dumnezeu).


În timpul nopţii negre a sufletului, credinţa în anumite idei este pusă în antiteză cu adevărata Realitate. Toate credinţele cu privire la Dumnezeu reprezintă informaţii la mâna a doua, primite de la alţii şi preluate ca atare, şi, de aceea, chiar şi acestea trebuie abandonate.

Experienţa interioară a Divinităţii în forma Sinelui sau a lui Dumnezeu imanent este foarte diferită de credinţa într-un Dumnezeu transcendent. Aceasta este raţiunea în virtutea căreia Buddha ne-a prevenit cu privire la inutilitatea tuturor descrierilor sau nominalizărilor lui Dumnezeu, dat fiind că Iluminarea reprezintă o condiţie sau o stare în cadrul căreia cunoaşterea se petrece prin identitate. În această condiţie sau stare nu există nicio persoană, sau niciun sine, prin analogie, cu care să putem descrie Sinele. Termenul optim prin care am putea descrie totuşi această condiţie sau stare este cel de autoefulgenţă, o stare în care Cunoaşterea îşi este sieşi propria Realitate. (Acest subiect va fi reluat şi în capitolele viitoare).

Deşi termenul karmă nu e folosit în mod specific în cadrul religiilor occidentale, el reprezintă, neîndoielnic, o realitate fundamentală, cea a răspunderii spirituale ce determină destinul sufletului după moarte. Termenul include, de asemenea, problemele spirituale inerente condiţiei umane, inclusiv faptul că umanitatea e caracterizată de o înţelegere spirituală limitată (ignoranţă). Astfel, scopul vieţii umane este depăşirea acestor limitări moştenite, prin intermediul adevărului spiritual revelat de marile religii şi de marii învăţători spirituali.

Adesea, karma se confundă în Occident cu renaşterea, reîncarnarea sau vieţile multiple. Trebuie spus însă că, generic, karma se referă la faptul că sufletul parcurge un drum evolutiv deopotrivă din perspectiva originii cât şi a destinului său, fiind responsabil, prin urmare, pentru propriile decizii.


fragment din Transcenderea nivelurilor conştiinţei – Scara spre Iluminare – David R. Hawkins, M.D.,Ph.D.

https://www.edituracarteadaath.ro/carti/stiinta-si-spiritualitate/david-r-hawkins-transcenderea-nivelurilor-constiintei-scara-spre-Iluminare-cartea-daath

Recuperarea sufletului – atelier special

Acest atelier a apărut ca o concluzie. Situaţii de viaţă incredibil de asemănătoare, rostogolite ca de un val puternic, mi s-au înfăţişat într-un interval de timp care nu depăşeşte trei săptămâni. Nu este o coincidenţă, bineînţeles, ci un semnal insistent. Ne atrage atenţia că ne aflăm într-un context care oferă cele mai potrivite şanse pentru avansarea cu măcar încă un pas pe calea evoluţiei spirituale.

În mijlocul unei situaţii ce necesită rezolvare şi care consumă foarte mult din energia omului, apare o reacţie, un tipar care se exprimă prin gândul că trebuie să alegi între două variante. Ca şi cum ar exista numai două uşi de ieşire dintr-o încăpere prea strâmtă şi fără aerisire, omul se simte forţat să iasă de-acolo, să aleagă oricare dintre uşi, numai să iasă odată din închisoarea problemei. Dar nicio problemă nu se poate rezolva cu adevărat rămânănd în palierul ei de vibraţie, ci de mai sus.

Acestea sunt noduri karmice, intersecţii care schimbă traseul şi povestea vieţii. Oricum s-ar schimba scenariul, în detalii şi în şansele de a trăi noi experienţe,  lucru valabil în ambele variante, ceea ce nu se schimbă este tema principală, sensul existenţei. Tema generală, comună tuturor sufletelor – atingerea celui mai înalt nivel spiritual cu putinţă,  trăirea şi manifestarea IUBIRII în corp uman – se combină cu tema individuală. Iar momentele de răscruce, acele momente în care ne simţim încorsetaţi, incapabili de a decide încotro să mergem reflectă “distanţa” dintre suflet şi minte. Nefiind “întregi”, nefiind “una”, oamenii înclină într-o parte sau în alta; de partea minţii, şi atunci consideră că fac alegeri raţionale sau de partea inimii, şi atunci consideră că au ales după cum le-a “spus” sufletul. Astfel, sufletul este redus la nivelul reacţiilor chimice ale corpului, la nivelul biologiei. E drept că biologia are şi ea nişte cicluri care se intersectează cu cele spirituale, acestea fiind chiar nodurile în care apare situaţia/necesitatea de a face alegeri. Iar acestea pot fi determinate cu uşurinţă, astfel încât să fim puţin mai pregătiţi înainte de grelele confruntări.

Aş putea numi acest val de situaţii atât de asemănătoare  Iubire versus dragoste. Şansa de a se înălţa în acel palier de vibraţie al Iubirii se etalează acum tuturor. Importanţa acestui context la scara largă, la nivelul conştiinţei colective, este uriaşă.

Ceea ce pot împărtăşi, împărtăşesc. Compasiunea şi logica, dimpreună, m-au împins să stabilesc acest foarte special atelier pe care l-am numit: Recuperarea sufletului.

De data aceasta, este nevoie de natură. Prin urmare, atelierul nu se va desfăşura într-o sală, şi nu se va desfăşura în Bucureşti.

Fiind o decizie rapidă, singurul weekend în care am reuşit să găsim o cazare este cel de la finalul acestei luni, 28-30 iunie. Aştept finalizarea rezervării pentru a crea produsul in site-ul editurii. Până atunci, cei interesaţi pot trimite un email la adresa: atelierspiritual@gmail.com.

Să fie cu folos!

Daniela Marin

Inside Of Inside
Geometry of the Soul series two. Background design of human profile and abstract elements on the subject of spirituality science creativity and the mind

image „soul evolution”: pixabay