Braţul unui copil #ochiulsinelui

Este arma inocenţei, de care se tem cel mai mult legiunile întunecate ale lumii, pentru că ea demască deghizările prin care acestea îşi menţin influenţa asupra a peste şaptezeci şi opt de procente din populaţia lumii.

Renaşterea lui Hristos – marea, proorocita a doua venire – înseamnă, dintr-un punct de vedere spiritual, înlocuirea falsităţii prin adevăr, a întunericului prin lumină, a ignoranţei prin conştienţă.

Semnificaţia lui Krishna, Buddha, Hristos şi Allah nu a constat în prezenţa lor personală pe Pământ, ci în adevărurile pe care ei le-au dezvăluit şi expus, precum şi în nivelul energetic ridicat care însoţea învăţăturile lor. Toate fiinţele iluminate spuneau mulţimii să ignore personalitatea sau „persoana“ lor, în schimb să se concentreze asupra învăţăturii. Într-un mod tipic pentru neînţelegerile şi distorsionările care domină religiile, omenirea face întocmai opusul – venerând persoanele şi locurile vizitate de acestea, datele şi momentele istorice, dar ignorând învăţăturile.

Prevalenţa învăţăturilor lui Hristos/Buddha/Krishna/Avatar pare a fi semnalată de recenta tranziţie a nivelului conştiinţei umanităţii de la valoarea negativă de 190 la actualul nivel de 207 (traversând, prin urmare, linia Adevărului şi Integrităţii, situată la nivelul 200). Semnificaţia acestui eveniment major, petrecut pentru prima dată în istoria umanităţii, nu poate fi trecută sub tăcere.

Prin analogie, noi ştim că la nivel fizic, o schimbare de numai câteva grade a temperaturii globale are efecte profunde asupra întregii planete şi asupra a tot ceea ce înseamnă viaţă.

Dacă a doua venire a lui Hristos trebuie să fie dezvăluită de un semn, atunci acest semn a apărut deja – foarte recent. Fără îndoială, este vorba tocmai de această schimbare profundă, de la falsitatea ce denatura conştiinţa omenirii, la adevăr, cu toate implicaţiile şi promisiunile sale pentru întreaga omenire.

Este posibil ca braţul unui copil să ne poată dezvălui prima lumină a unor noi zori ai civilizaţiei. S-a spus că omul este condus spre Dumnezeu şi spre rai de inocenţa copiilor. În realitate, singura cale prin care putem deschide uşa spre adevăr trece prin inocenţa copilului din noi.

Inocenţa copilului rămâne netulburată în cadrul conştiinţei tuturor. Ea constituie „structura“ de bază a conştiinţei însăşi. Se poate face o analogie cu hardware-ul, care nu este modificat sau influenţat cu nimic de softul procesat de computer, exact aşa cum aparatul fotografic nu este afectat de imaginile transmise prin lentilele sale.

David. R. Hawkins – Ochiul Sinelui, de care nimic nu se poate ascunde

Sinele: Realitate si Subiectivitate

Fragmentul de azi: ‘Acceptă faptul că orice concept de genul „Fricii de Dumnezeu“, înseamnă ignoranţă. Dumnezeu este pace şi iubire – nimic altceva.’ – David R. Hawkins

Sinele – Realitate şi Subiectivitate – David R. Hawkins

Din Capitolul VI – Realizarea

Lucrurile care trebuie acceptate necondiţionat sunt simple şi foarte puternice. A te abandona lor constituie un fapt de natură să aducă progrese spirituale enorme.

  1. Dovada vie a iubirii şi voinţei lui Dumnezeu pentru tine este darul propriei tale existenţe.
  1. Nu te compara cu alţii în ceea ce priveşte sfinţenia, meritul, bunătatea, păcatele etc. Toate acestea sunt noţiuni umane, iar Dumnezeu nu este limitat la noţiuni umane.
  1. Acceptă faptul că orice concept de genul „Fricii de Dumnezeu“, înseamnă ignoranţă. Dumnezeu este pace şi iubire – nimic altceva.
  1. Înţelege faptul că evocarea lui Dumnezeu ca „judecător“ nu este, de fapt, altceva decât o înşelăciune a eului, care apare ca o proiecţie a vinovăţiei din pedepsele copilăriei. Înţelegeţi faptul că Dumnezeu nu este un părinte.
  1. Esenţa învăţăturilor lui Christos a fost, pur şi simplu, aceea de a evita negativitatea (nivelurile calibrate sub 200), iar obiectivul ei era ca discipolii săi să atingă Iubirea Necondiţionată (nivelul calibrat 540). El ştia că odată ce a fost atins nivelul Iubirii Necondiţionate, destinul sufletului după moarte era sigur – adică sufletul era salvat. În esenţă, acelaşi lucru este învăţat şi de marile religii ale lumii, cum ar fi Ţinutul Florii de Lotus (Lotus Land Buddhism).
  1. Înţelegeţi faptul că mântuirea şi iluminarea constituie scopuri destul de diferite. Mântuirea are nevoie de purificarea eului; iluminarea reclamă dizolvarea totală a acestuia. Scopul iluminării este mai solicitant şi mai radical.
  1. Clarificaţi faptul că nu există vreun „eu“ personal care caută iluminarea, ci la baza acestei căutări stă o calitate impersonală a conştiinţei. Inspiraţia şi devotamentul spiritual sunt cele care duc lucrarea mai departe.
  1. Confortul înlocuieşte insecuritatea atunci când realizăm că scopul cel mai important a fost îndeplinit. Acest scop presupune să ne aflăm pe drumul devotamentului spiritual. Dezvoltarea spirituală nu este o realizare, ci un mod de viaţă. Este o orientare ce aduce propriile recompense; ceea ce este cu adevărat important este scopul/traiectoria motivelor noastre.
  1. Apreciaţi faptul că de fiecare pas înainte beneficiază toţi oamenii. Propria dedicaţie şi lucrare spirituală constituie un dar făcut vieţii şi iubirii umanităţii.
  1. Nu există vreun orar sau un drum prescris spre Dumnezeu. Cu toate că drumul fiecăruia este unic, suprafaţa care trebuie străbătută este relativ comună tuturor. Lucrarea constă în a învinge şi a transcende neajunsurile obişnuite ale speciei umane, care sunt moştenite în structura eului uman. Unora le-ar plăcea să gândească că sunt personali, speciali; cu toate acestea, eul însuşi nu este nicidecum personal. A fost moştenit odată cu apartenenţa la specia umană, iar detaliile diferă în funcţie de karma anterioară.
  1. Rugăciunile intense măresc devotamentul şi inspiraţia, şi facilitează progresul.
  1. Graţia lui Dumnezeu este disponibilă tuturor. Istoric vorbind, „Graţia Înţeleptului“ este accesibilă căutătorului spiritual dedicat. Deşi puterea eului poate fi formidabilă, fără ajutorul fiinţelor spirituale superioare, eul nu are singur forţa de a se transcede pe sine însuşi. Din fericire, puterea conştiinţei fiecărui mare învăţător sau avatar care a trăit vreodată rămâne şi este accesibilă. A te concentra prin intermediul meditaţiei asupra unui învăţător sau asupra învăţăturilor sale face ca puterea acelui învăţător să-ţi fie accesibilă. Voinţa tuturor inţelepţilor cu adevărat iluminaţi este ca fiecare căutător spiritual să reuşească, nu numai membrii unui anumit grup exclusivist. Şi, la fel cum de progresul spiritual al oricărui căutător individual beneficiază toată omenirea, tot astfel, şi căutătorul beneficiază de iluminarea Învăţătorilor. Puterea şi energia lor este disponibilă şi poate fi invocată. Nu există nici un fel de condiţii sau obligaţii.