Micro-macro #fluxul

Faceţi parte din enorm de multe grupuri, de la grupul familiei voastre de bază, la afilierea religioasă, rasa, sexul şi chiar naţionalitatea. Dintre acestea, singura de care eraţi conştienţi în copilărie era familia; experienţa în acest grup primar a pus bazele întregii voastre viziuni asupra vieţii – şi fie vă aşteptaţi ca viaţa să fie sigură, bazată pe acceptare şi susţinere, fie disfuncţională, înfricoşătoare şi dificilă.

Pe măsură ce aţi crescut, aţi început să căutaţi alte grupuri care pot fi considerate drept „familii la alegere”. Dacă aveţi convingeri pozitive despre voi înşivă şi o bază solidă pentru a alege cu înţelepciune, veţi selecta grupuri cu o energie pozitivă, devenind o parte a unor grupuri care vă susţin, vă dau putere – cum ar fi un grup mare de prieteni, o echipă sportivă câştigătoare sau un grup de susţinere a drepturilor omului care aduce o diferenţă pozitivă în lume. Dacă nu, veţi alege să faceţi parte din grupuri care crează o experienţă colectivă negativă, cum ar fi bande, secte sau grupuri bazate pe ură. În cel mai bun caz, grupurile negative vă vor face să vă comportaţi periculos, nociv faţă de voi înşivă şi faţă de alţi oameni; în cel mai rău caz, a face parte din astfel de grupuri poate realmente să vă pună în pericol viaţa. De la împuşcături din goana maşinii, la acte teroriste şi la ororile genocidului, grupurile negative conduse de lideri negativi pot fi una dintre cele mai puternice forţe de distrugere şi de vătămare.

Fie că faceţi deja parte dintr-un grup negativ, ori doar vă întâlniţi cu unul în viaţa de toate zilele, a lua atitudine împotriva acestui gen de grupuri necesită mare curaj, dar recompensa este că puteţi schimba traiectoria vieţii multor oameni când alegeţi astfel. În momentul în care credeţi cu adevărat că puteţi contribui la schimbare şi luaţi atitudine cu iubire, în dorinţa voastră de a transforma o experienţă de grup disfuncţională şi dăunătoare, cu siguranţă veţi transforma lumea atât la nivel micro, cât şi la nivel macro. Fiecare alegere fermă de a vă îndrepta spre grupuri pozitive, iubitoare şi care susţin dreptatea şi drepturile omului este în acord şi rezonanţă cu o frecvenţă înaltă a hologramei colective.

Cu cât mai mulţi oameni aleg acţiuni pline de iubire, cu atât creşte frecvenţa colectivă, unul dintre efecte fiind îmbunătăţirea substanţială a calităţii experienţei colective.

Fragment din volumul Fluxul – 40 de zile pentru o transformare totală a vieţii de Tara Meyer-Robson

Nu forţaţi transformarea #fluxul

Petreceţi o mulţime de timp ajutând diverse persoane care nu se ajută singure? Cât de tare vă frustrează lucrul acesta? Cât de epuizaţi vă simţiţi după un astfel de efort?

Dacă este un tipar pe care-l întâlniţi frecvent în viaţa voastră, este foarte posibil să aveţi personalitatea unui „ocrotitor”, adică a cuiva care doreşte să aducă ceva bun în viaţa altora. S-ar putea să aveţi o inimă bună şi să simţiţi că cei pe care încercaţi să-i ajutaţi nu se pot, în mod obiectiv, ajuta singuri. Credeţi-mă că înţeleg foarte bine lucrul acesta pentru că şi eu sunt exact la fel şi am „beneficiat” de un tipar cumplit în trecut, când lăsam la o parte propriile mele nevoi şi alergam cu sufletul la gură să ajut pe oricine puteam.

Ceea ce trebuia să conştientizez era că toţi oamenii au aceeaşi legătură cu Sursa pe care o aveam şi eu. Au şi aceeaşi însuşire de a-şi folosi creativitatea şi intuiţia pentru rezolvarea propriilor probleme. În plus, mai au şi aceeaşi capacitate de a întreprinde demersurile necesare pentru a se elibera de propriile tipare. În final, a trebuit să-mi dau seama că, de fapt, le făceam rău altora dacă rezolvam problemele în locul lor; dacă procedaţi în felul acesta, şi voi le faceţi un rău.

Ştiu că aţi putea crede exact opusul, dar este adevărat ce vă spun. La un moment dat din viaţa mea eram atât de epuizată de faptul că-i ajutam tot timpul pe alţii să facă lucruri pe care erau perfect apţi să le facă ei înşişi, încât a trebuit să apelez la sfaturile unui life coach pentru a-mi da seama cum puteam să-i ajut pe alţii fără să mă distrug pe mine însămi. Spre completa mea uimire, acesta mi-a adus la cunoştinţă că eram un „agasant spiritual”. Am reacţionat violent: „Un agasant spiritual? Eu? Bine, dar eu îi ajut!” De fapt, avea dreptate.

Fiecare individ trebuie să-şi folosească forţa co-creatoare pentru rezolvarea propriilor probleme şi crearea unei vieţi mai bune. Prin soluţionarea problemelor altor persoane în locul acestora, le răpiţi forţa personală, încrederea în sine şi capacitatea de a-şi însuşi lecţiile necesare pentru a crea o viaţă împlinită şi plină de vigoare. Sunteţi „agasanţi spirituali” pentru că nu le permiteţi să înveţe să-şi asculte propria intuiţie, să simtă satisfacţia de a stăpâni o nouă deprindere sau de a se vindeca de o afecţiune, sau, încă, de a deveni cu adevărat independenţi. Îi împiedicaţi să-şi asume în mod concret responsabilitatea pentru ei înşişi şi viaţa lor sau de a-şi folosi puterea propriei minţi spre binele lor. Indiferent cât de mult v-aţi dori să rezolvaţi problemele altora în locul lor şi cât de dureros este să urmăreşti suferinţa altcuiva, în ultimă instanţă fiecare trebuie să şi le rezolve pe cont propriu; individul însuşi trebuie să depună efortul de a se vindeca de o afecţiune, de a face afacerea să meargă, de a pune capăt problemei pe care o are cu băutura, de a ieşi dintr-o relaţie abuzivă, de a-şi înfrunta şeful sau de a rezolva orice altă problemă.

Pentru a înţelege mai bine acest lucru, gândiţi-vă la filmul Star Wars. Ar fi putut Yoda să lupte în locul lui Luke? Sigur că ar fi putut. Atunci de ce nu a făcut-o? Fiindcă pentru Luke era mult mai bine, pe termen lung, să înveţe să „folosească forţa” şi să-şi accepte puterea personală decât să simtă că era neputincios şi că avea în permanenţă nevoie de Yoda pentru a fi protejat. Prin însuşirea lecţiilor mai aspre, Luke a devenit apt să facă tot ce trebuia pentru a se apăra pe sine. Mai mult decât atât, decizia lui Yoda de a nu rezolva toate problemele lui Luke şi de a-i permite să înveţe să-şi folosească forţele proprii a fost o hotărâre luată din iubire. Nu-l abandona pe Luke şi nu era crud faţă de el. Dimpotrivă, i-ar fi făcut rău (devenind un agasant spiritual) dacă nu i-ar fi îngăduit să devină stăpân pe propriile forţe.

Ştiu că este mai uşor de spus decât de făcut. Poate că există o fiinţă iubită în viaţa voastră care pare să aibă tot timpul dificultăţi şi care vă cere încontinuu să i le rezolvaţi. Poate că cineva la care ţineţi are o problemă cu consumul de alcool sau vă cere mereu bani să-şi poată duce viaţa. Altcineva vă roagă să preluaţi voi treburile care îi revin pentru că suferă de dureri cumplite de cap sau are o situaţie familială complicată. Problemele pe care le întâmpinăm sunt numeroase şi când iubiţi pe cineva este îngrozitor să priveşti cum persoana respectivă trece prin dificultăţi. Nu puteţi, totuşi, să vă consacraţi tot timpul, toată forţa şi energia ajutorării cuiva apt să se ajute singur, dar care preferă, pur şi simplu, să nu facă lucrul acesta. Nu-i faceţi niciun bine acelei persoane. Mai mult, nu este nicio dovadă de egoism şi niciun lucru îngrozitor să refuzaţi să rezolvaţi problemele altcuiva sau să ieşiţi dintr-o situaţie neconvenabilă; este, mai degrabă, un gest de iubire din moment ce ajutaţi acea persoană să-şi însuşească lecţiile necesare pentru a-şi putea folosi forţa personală într-un mod cu adevărat pozitiv.

Nimeni nu se schimbă până nu este pregătit de schimbare; nici voi, nici prietenii voştri, nimeni.

Nu sugerez niciun moment că n-ar trebui să mai încercaţi să-i ajutaţi pe ceilalţi; când oamenii apelează la ajutorul vostru, ar trebui, dimpotrivă, să li-l oferiţi fără ezitare şi cu multă dragoste. Dacă, însă, constataţi că sunteţi atraşi în dramele lor personale, că vă străduiţi mai mult decât o fac ei înşişi să-i ajutaţi să depăşească o situaţie nefericită sau că le rezolvaţi în mod constant problemele, atunci este bine să vă daţi seama că vă epuizaţi puterile în favoarea acestui ataşament. În acest caz, luaţi distanţă faţă de situaţia respectivă. Le-aţi oferit instrumentele necesare pentru o viaţă mai bună, dar mai trebuie şi ca ei să-şi dorească să facă uz de ele; nu aveţi cum să forţaţi asta.

Oferiţi-le întotdeauna oamenilor aflaţi la ananghie o mână de ajutor, furnizaţi-le informaţii, dăruiţi-le iubirea şi înţelegerea voastră. Este alegerea lor ce vor face în continuare şi tot lor le aparţine decizia privind cursul pe care-l va urma viaţa lor. Este extrem de greu, dar trebuie să aveţi răbdare, să aşteptaţi şi să speraţi că sunt într-adevăr pregătiţi pentru schimbare. Veţi şti dacă este aşa, fiindcă vor începe să-şi asume cu adevărat responsabilitatea modificării propriilor tipare şi mentalităţi.

Amintiţi-vă doar că nu-i puteţi ajuta pe cei care nu se ajută singuri. Luke putea oricând să-l ignore pe Yoda şi să trăiască fără cunoaşterea sau forţa care i-au îngăduit să devină tot ce fusese menit să fie. Avem cu toţii de făcut aceeaşi alegere, şi anume de a ne folosi forţa mentalului pentru a învăţa să uşurăm curgerea vieţii sau să punem obstacole în faţa lui, rezonând pe frecvenţa dificultăţilor şi a sănătăţii precare.

Oferiţi-vă ajutorul, fiţi iubitori şi aşteptaţi să vedeţi dacă ceilalţi sunt pregătiţi să se agaţe de colacul vostru de salvare. În acest caz, aruncaţi-l înspre ei cu bucurie.

fragment din Fluxul:40 de zile pentru o transformare totală a vieţii, Tara Meyer-Robson

https://www.edituracarteadaath.ro/carti/terapii-pentru-minte-inima-si-trup/tara-meyer-robson-fluxul-40-de-zile-pentru-o-transformare-totala-a-vietii-cartea-daath

Durerile de cap #Fluxul

Fiindcă ţine de liberul vostru arbitru dacă doriţi să vă înscrieţi în procesul transformării sau nu, puteţi alege cu bună ştiinţă să blocaţi informaţia şi experienţele care pătrund în viaţa voastră din subconştient, poate din cauza unei severe frici de schimbare. Rezultatul acestei decizii nu este doar o viaţă lipsită de satisfacţii, ci şi dureri de ochi, urechi, nas şi cap. Dacă vă cramponaţi de aceste gânduri pline de teamă sau vă negaţi legătura cu Sursa o lungă bucată de vreme, se creează premisele apariţiei adevăratei boli.

Un bun exemplu care ilustrează acest mecanism este durerea de cap. Durerile de cap sunt adesea rezultatul încercării minţii conştiente de a respinge ceea ce încearcă subconştientul să-i strecoare. De exemplu, aţi putea avea sentimentul că primiţi o călăuzire intuitivă, dar fie să încercaţi în mod conştient să o respingeţi, fie să aveţi impresia că nu aveţi capacitatea sau dreptul de a vă împlini visurile.

Ca să vă ofer un exemplu şi mai plastic, gândiţi-vă la asta ca la o sticlă de vin bun. Închipuiţi-vă că încercaţi să turnaţi vinul, dar ceva blochează gura sticlei şi împiedică lichidul să iasă. Exact aşa procedaţi atunci când blocaţi conştient fluxul experienţelor sau inspiraţia de la Sursă; forţa voastră cocreatoare încearcă să permită trecerea a ceva pozitiv, însă voi aşezaţi un dop în calea sa, ceea ce dă naştere unei dureri de cap.

Când începeţi să vă ocupaţi de boala la care sunteţi conectaţi în prezent, v-aş ruga să vă spuneţi încontinuu că nu aveţi niciun motiv să puneţi un dop vreundeva; meritaţi să primiţi tot ce vă doriţi. Acceptaţi ideea că vi se cuvine tot ce are viaţa mai bun de oferit şi ce are viaţa mai bun de oferit se va îndrepta neîndoielnic spre voi.

Vă rog să priviţi oricare dintre problemele de la nivelul Zonei 6 cu care, poate, vă confruntaţi în prezent, acordând atenţie intuiţiei şi privind viaţa cu încredere. Aş dori să învăţaţi să vă folosiţi înţelepciunea pentru a înţelege bolile şi durerea care se pot întâlni la nivelul acestei Zone. Cu cât sunteţi mai convinşi că puteţi înţelege împrejurările în care vă aflaţi, cu atât puteţi prelua mai bine controlul asupra vieţii voastre şi schimba cu uşurinţă orice fel de experienţă negativă sau care vă limitează în vreo privinţă.

Tara Meyer-Robson, Fluxul – 40 de zile pentru o transformare totală a vieţii