„Calea inimii” #poeme de Florina Marin

Calea inimii
Nu ştiu de ce crezi tu
că viaţa trebuie să fie dulce
poate pentru că ştii
doar gustul mierii şi zmeurii
din cornul Amalteii.
Nu ştiu de ce crezi tu
că Dumnezeu are ochi albastri
poate pentru că ai privit
într-o altă viaţă cerul
culcat pe braţul fericirii.
Ştiu atât de puţin despre credinţele tale
oare mi-ar folosi la ceva
mai bine decât să-ţi admir zborul
risipind parfumul de liliac
cu bătaia inimii tale?

Să-mi fii tu


Ai vrut să-mi fii drumul spre Lună
să calc pe sufletul tău fără teamă
şi să urc
da, să urc
cât de greu
spre a-mi fi pe urmă uşor.
Ai vrut să-mi aprinzi
candele pe unde treceam
să pot vedea înainte
locul de rugă
pe tine, altar.
Băteau clopote
să ne-alunge tăcerea
dar tu clădeai din ea
scări de fum
mai dens decât razele Lunii
cu care te-mbrăţişam orişicum.
Ai vrut să-mi fii drumul spre Lună
Iar eu voiam să-mi fii tu.

Îndoirea sunetelor #poem de Florina Marin

Volumul Semne, ne încântă cu cele 50 de imagini (color), reproduceri după picturile autoarei, dar şi cu poeme precum “Îndoirea sunetelor”. O pictură a sunetelor cu lumină, a luminii prin sunete, undele gândului adâncit într-o metafizică a sentimentelor reverberează în sufletul cititorului precum cercurile apei pătrunse de piatra filosofală lăsată să se scufunde în căutarea luminii celei din urmă.   

Îndoirea sunetelor

lumina                                                                                                                                 

cade mai bine

pe umerii tristeţii

de la înǎlţimea sufletului

noi pete de culoare

terne opace non vibrante

pe scara unor sunete seci

mai joase decât adâncul sufletului

îndoindu-se de ele însele

nicio extracţie de ultimǎ orǎ

nu le ajutǎ

sǎ (a)prindǎ lumina din urmǎ

Poezia permite interpretări unice şi atât de personale. Actorii o recită, cântăreţii o cântă. Dar oare cine ar putea s-o spună cât mai aproape de esenţa din care s-a născut dacă nu însuşi scribul, persoana care a transcris inspiraţia în cuvinte?

Îmi spunea autoarea acestui minunat poem, că ea nu ştie să interpreteze, că nu are asemenea talent. Am încurajat-o să NU interpreteze, ci s-o spună, s-o citească cât mai curat cu putinţă, cât mai aproape de starea din care s-a ivit.

O carte frumoasă, un posibil dar de Crăciun, astfel că, de azi o găsiţi în categoria Oferte Reduceri, adică aici:

https://www.edituracarteadaath.ro/oferte-reduceri-cartea-daath/semne-florina-marin

Semne – un album de Florina Marin

Semne este o carte-album, un volum în care poemele şi picturile Florinei Marin se acompaniază cu delicateţe.  

Pictor, psiholog şi astrolog, Florina Marin imprimă semnelor sale trăsături fundamentale ale experienţei  umane –  timpul şi trăirea împletindu-se în parcursul căutării acelui sens al luminii, al conştiinţei ce înregistrează frumuseţile pline ale clipelor.

O aproape retrospectivă a creaţiei sale, volumul-album adună lucrări din diferite etape ale creaţiei plastice, precum şi poemele născute din culorile trăirilor pictoriţei. Instantanee ale vieţii sunt săpate cu delicateţe prin cuvinte, forme şi culoare în cele două albume ce se împletesc în acest volum: “Scrisori rătăcite”, albumul de poezii şi “Semnele timpului”, albumul de picturi şi desene.

Imagini transpuse în versuri, gânduri transpuse în forme şi culori, poemele şi picturile Florinei Marin sculptează o filosofie a sensului, a căutării acelor semne ce ne marchează existenţa. “Scrisori rătăcite”, albumul de poezii şi ritmuri ce acompaniază picturile şi desenele din “Semnele timpului”, albumul de tablouri,  se întrepătrund armonios, uneori chiar contrapunctic, în pânza unei căutări perpetue a frumosului. O căutare a vieţii şi a întâmplărilor sale, a sensurilor unor trăiri de dinaintea gândului, o expunere a intimităţii acestor experienţe observate de sensibila privire pe care artistul, psihologul şi astrologul Florina Marin ne invită să o descoperim.

Motto-ul volumului deschide această perspectivă a curgerii vieţii, reamintindu-ne că oricât de multe trăiri ar părea că opresc timpul într-un loc al intersectării,  panta rhei – totul curge fără întrerupere, împreună cuvântul şi culoarea, sub astrele şi ele lin curgătoare. 

Motto:

Sunt locuri unde apele ajung şi se despart,

sunt locuri unde apele ajung şi se adună

spre a curge mai departe împreună…

Curgem odată cu paginile albumului descoperind poemul Apele mele. Iată-l în lectura autoarei:

Elemente fundamentale ale vieţii, aerul, focul, apa, pământul şi acel eter în care “risipite-au rămas” toate cele ce nu se adună, sclipesc în lumina ploii ori a lacrimilor omului aflat mereu în căutarea iubirii neîngrădite de timp.

O minune pe zi

o minune azi

o minune mâine

Cel darnic îşi risipeşte iubirea

întocmai omului ce nu păstrează nimic pentru sine

ţi-e frică să nu pierzi clipa

minunile mici se înşiră mărgele la gâtul tău

n-ai cum să fii singur

uite ce sclipiri au…

şi cine mai vrea să fie credincios în ziua de azi

când apele mătură totul în calea lor

sau când lacrima ploii se lasă aşteptată?

atâta doar că

Dumnezeu se scrie cu literă mare

de câte ori scoatem la lumină

neputinţa de a nu putea

şi gândul înţeles înainte de-a fi rostit

Semne lasă cu siguranţă în inima cititorului acest volum. O suavă melancolie, o reamintire a dorului de frumuseţe, de o deplinătate aflată dincolo de lumea aflată dincolo de această oază în care ne invită Florina Marin.

Cu toate că în Biografia inclusă în volum, nu vom găsi cuvântul “poetă”, eu vă invit să o citiţi, să o descoperiţi în această împreunare a semnelor sale poetice care încântă spiritul.

https://www.edituracarteadaath.ro/semne-florina-marin

Format 205×240

88 de pagini