“Oamenii se întreabă „Cum poate fi atinsă starea de conştientizare?”, însă puţini sunt aceia care parcurg paşii necesari, tocmai fiindcă sunt aşa de simpli. Iniţial, dorinţa de a atinge starea aceea era intensă. Apoi am început să mă antrenez să acţionez în toate situaţiile, fără excepţie, cu o constantă şi universală iertare şi blândeţe. Individul trebuie să manifeste compasiune faţă de tot ce-l înconjoară, inclusiv faţă de propriul sine şi de gândurile sale. După aceasta s-a manifestat elanul de a-mi ţine dorinţele în expectativă şi de a renunţa la a-mi impune voinţa personală moment de moment.

Pe măsură ce fiecare gând, sentiment sau faptă erau lăsate în voia lui Dumnezeu, mintea a devenit, treptat, tăcută. La început, ea a renunţat la poveşti şi paragrafe întregi, apoi la idei şi la concepte. Pe măsură ce individul renunţă la dorinţa de a se afla în posesia acestor gânduri, ele nu mai ajung să fie atât de elaborate şi încep să se fragmenteze cât timp sunt doar pe jumătate formate. În final, reuşeam să deturnez energia din spatele gândului însuşi înainte chiar ca aceasta să se transforme într-un gând.”

David. R. Hawkins – Descoperirea prezenţei lui Dumnezeu