Fragment din Capitolul 17 – Transformarea din cartea Letting Go-Calea renunţării: David R. Hawkins, M.D., Ph.D.

Mintea inconştientă face să se manifeste ceea ce consideră ea că merităm să primim. Dacă prin prisma vinovăţiei acumulate, ne considerăm mărunţi, mărginiţi şi calici, atunci mintea inconştientă va face să se manifeste exact aceste condiţii economice în viaţa noastră. Atitudinea noastră faţă de bani poate fi elucidată dacă examinăm cum se manifestă ea. Putem constata, de exemplu, în ce măsură banii înseamnă pentru noi siguranţă, putere, magnetism, atracţie sexuală, învingerea concurenţei, apreciere de sine şi valoarea pe care considerăm că o avem pentru ceilalţi şi pentru lume în ansamblu.

Se dovedeşte a fi deosebit de util să ne aşezăm, să luăm un creion şi o hârtie şi la rubrica „Bani“ să începem să descriem adevărata semnificaţie pe care o au aceştia pentru noi în diferitele domenii ale vieţii. Să scriem apoi sentimentele asociate fiecăruia dintre aceste domenii, după care să purcedem la a renunţa la fiecare sentiment şi atitudine negativă care au legătură cu banii. Pe măsură ce facem acest lucru, vom fi surprinşi să constatăm că banii în sine nu constituie problema principală. Mai importante decât banii sunt satisfacţiile la care aspirăm ca urmare a utilizării banilor.

Să spunem că în spatele dorinţei de a avea bani descoperim că se ascunde dorinţa de a fi respectaţi şi apreciaţi. Odată cu această descoperire ne dăm seama că nu banii înşişi ne interesează în ultimă instanţă, ci mai degrabă respectul de sine şi sentimentul valorii interioare. Realizăm că banii constituie numai un instrument pentru a dobândi altceva şi că, în realitate, nici nu ne dorim bani, ci respectul de sine şi consideraţia pe care sperăm că aceştia ni le vor aduce. Ne vom da seama că realizările despre care credeam că vor fi facilitate de banii pe care îi deţinem pot fi obţinute şi în mod nemijlocit, nu neapărat prin intermediul lor. Cu cât este mai mare stima noastră de sine, cu atât vom simţi mai puţin nevoia obţinerii aprobării celorlalţi. Datorită acestor descoperiri, banii vor lua o semnificaţie diferită în toate sferele vieţii noastre. Ei vor deveni subordonaţi unor scopuri superioare, mai degrabă decât să reprezinte un scop în sine.

Fără să ştim ce înseamnă banii pentru noi sub aspect emoţional, ne aflăm sub influenţa acestora. Suntem conduşi de convingerile noastre inconştiente despre bani şi de toate programele care se asociază acestor convingeri. Suntem ca milionarul care continuă să strângă milion după milion pentru că nu i se pare niciodată că are suficienţi bani. De ce se întâmplă astfel? Pentru că acest om nu s-a oprit niciodată să se gândească ce înseamnă cu adevărat banii pentru el. Dacă alergăm în mod obsesiv după bani sau după alte simboluri ale bogăţiei, aceasta se întâmplă pentru că stima noastră de sine este atât de redusă încât avem nevoie de o sumă imensă de bani pentru a compensa această lipsă. Nesiguranţa noastră interioară este atât de extinsă, încât nicio sumă de bani nu o poate acoperi. Se poate spune că cu cât ne simţim mai mărunţi în sinea noastră, cu atât simţim nevoia să acumulăm mai mulţi bani, mai multă putere şi mai multă capacitate de seducţie pentru a încerca să compensăm această micime interioară.

Când ne aflăm în starea de renunţare suntem eliberaţi de micime, nesiguranţă şi stimă de sine scăzută. Banii devin atunci o simplă unealtă, necesară pentru realizarea obiectivelor noastre în această lume. Ştiind că va exista întotdeauna suficientă abundenţă, căpătăm o anumită siguranţă interioară. Vom dobândi întotdeauna ceea ce ne este necesar atunci când ne este necesar, pentru că avem sentimentul interior de finalizare, realizare şi satisfacţie. Banii devin, atunci, mai mult un izvor de mulţumire decât o sursă de nelinişte.

Problema acumulării excesive de bani o constituie, fireşte, teama permanentă de a-i pierde. Este tragi-comic să vezi cum o persoană care deţine o avere de 50 de milioane de dolari se află pe punctul de a face o cădere nervoasă pentru că, din cauza unei neglijenţe în afaceri, a pierdut 10 milioane de dolari. Omul chiar a intrat în panică. Sub aspect emoţional, era de-a dreptul speriat că cei 40 de milioane de dolari rămaşi nu-i vor ajunge ca să supravieţuiască în continuare. Cel care se simte sărac în interior, este practic împins să acumuleze bunuri materiale neîncetat.

Sentimentul de sărăcie interioară este însoţit de egoism şi de corolarele sale, vanitatea şi mândria nejustificată.

Se întâmplă adesea ca persoanele care utilizează tehnica renunţării să se îmbogăţească brusc. Actori până mai ieri anonimi ajung să joace în roluri principale la Hollywood. Un dramaturg care trăia la limita sărăciei, devine producătorul unui spectacol de senzaţie pe Broadway. În mod paradoxal, unii oameni au devenit atât de nonşalanţi în privinţa banilor încât au ales să renunţe la o mare parte din ei şi să trăiască o viaţă mult mai simplă. Pur şi simplu nu mai sunt interesaţi de bani; au ajuns să deţină ei înşişi controlul asupra acestora. Mulţumirea interioară pe care căutaseră să o obţină prin intermediul banilor este acum obţinută în mod nemijlocit, astfel încât fericirea acestor persoane este independentă de bogăţia exterioară.

În această stare de libertate interioară individul este independent de lumea exterioară şi nu se mai află sub influenţa acesteia. Acest lucru se întâmplă când cineva transcende ceva ce a reuşit să stăpânească.

Featured Image by Thomas Skirde from Pixabay