Desensibilizarea traumei #michaelnewton #viatadintrevieti

Din moment ce desensibilizarea este predatӑ în cele mai multe dintre cursurile de hipnoterapie a traumelor din vieţile actuale sau anterioare, mӑ voi concentra mai mult pe aplicaţiile acesteia pentru terapia vieţii dintre vieţi.

Traumele emoţionale dintr-o scenӑ a morţii, cum ar fi situaţia de a fi ucis brusc, pot determina refuzul subiectului de a se îndepӑrta de corpul sӑu. În mod surprinzӑtor, majoritatea clienţilor dumneavoastrӑ nu vor fi inhibaţi în acest fel. Graţie ajutorului dumneavoastrӑ, clientul obişnuit realizeazӑ cӑ se aflӑ în stadiu de suflet şi cӑ nu mai poate fi rӑnit. Astfel, el va dori sӑ meargӑ mai departe. Acest lucru se întâmplӑ deoarece majoritatea clienţilor îşi doresc o eliberare cât mai rapidӑ dintr-o scenӑ a morţii, aşteptând din partea dumneavoastrӑ sӑ fiţi capabil sӑ îi mutaţi rapid cât mai departe de corpul lor. Dar dacӑ acest lucru nu se întâmplӑ totuşi? Scopul desensibilizӑrii este acela de a izola un eveniment traumatic sau un incident reprimat şi a permite minţii sӑ îl digere încet, pentru ca persoana în cauzӑ sӑ poatӑ trӑi ulterior fӑrӑ panicӑ, teamӑ, anxietate sau disconfort.

În hipnoterapia tradiţionalӑ, evenimentul din viaţa curentӑ care produce aceste probleme psihologice este abordat în etape, pornindu-se de la versiuni mai blânde. Clientul este deplasat apoi, în mod progresiv, cӑtre versiuni mai puternice şi, în final, chiar la sursa anxietӑţii. Conceptul implicӑ retrӑirea evenimentului, pentru a inhiba reflexul emoţional de tipul „luptӑ sau fugi”, generându-se astfel o reîncadrare emoţionalӑ care-i permite clientului sӑ dobândeascӑ un sentiment de securitate personalӑ în prezent. Cu siguranţӑ, în calitate de terapeut al regresiei spirituale în viaţa dintre vieţi, veţi întâlni situaţii în care deprogramarea unei amprente corporale negative dintr-o viaţӑ anterioarӑ va constitui o parte importantӑ a serviciului pe care îl puteţi oferi clientului. De exemplu, am avut o clientӑ care era incapabilӑ sӑ poarte un ceas sau o brӑţarӑ pe încheietura mâinii, deoarece în ultima ei viaţӑ a fost legatӑ cu nişte curele de piele de un stâlp aflat în mijlocul deşertului şi lӑsatӑ apoi sӑ moarӑ acolo. Înainte de a muri, fiind în agonie, s-a luptat atât de tare pentru a se elibera, încât oasele de la încheieturile mâinilor sale au ieşit literalmente prin piele, sfâşiindu-i carnea. Am desensibilizat aceastӑ scenӑ teribilӑ. Acest lucru nu era necesar pentru a o convinge sӑ îşi pӑrӑseascӑ trupul în favoarea lumii spiritelor ci, mai degrabӑ, pentru a alina sursa disconfortului ei fizic din viaţa actualӑ. Nu sunt unul dintre acei terapeuţi care cred cӑ este obligatoriu ca subiectul sӑ fie reîntors la o scenӑ de groazӑ, fiind fӑcut sӑ sufere prin retrӑirea acelui eveniment. Abordarea mea este aceea de a permite clientului sӑ vizualizeze aspectele negative generale ale evenimentului în calitate de observator detaşat, recunoscându-şi totodatӑ şi sentimentele. Am descoperit cӑ acest lucru este suficient, deoarece detaliile incidentului au fost aduse la un nivel la care pot fi analizate raţional pentru a înlӑtura trauma. Cred cӑ aceastӑ metodӑ este în mod special potrivitӑ pentru terapia vieţii dintre vieţi. Deseori, trec repede printr-o scenӑ a morţii dintr-o viaţӑ anterioarӑ şi îl fac pe client sӑ pluteascӑ deasupra corpului sӑu în starea de suflet. Clientul este capabil apoi sӑ integreze mult mai eficient elementele dureroase legate de respectiva scenӑ traumaticӑ, deoarece în stadiul de suflet are conştiinţa sinelui sӑu nemuritor. De asemenea, din lumea spiritelor este mai uşor şi mai eficient sӑ priveşti celelalte vieţi. Dacӑ este necesar, putem sӑ ne întoarcem la o viaţӑ mai timpurie care este mai semnificativӑ pentru client, pentru a localiza originile unui model karmic generator de fricӑ. Voi relua subiectul aspectelor terapeutice ale vindecӑrii sufletului mai târziu, în secţiunea dedicatӑ Oportunitӑţilor Terapeutice din cadrul Vizitelor la Consiliu, în partea a cincea a acestei cӑrţi. Este suficient sӑ spunem cӑ aducerea aminte a unor evenimente fizice şi emoţionale din vieţile anterioare (atunci când subiectul este, din punct de vedere mental, în afara corpului), îi permite acestuia sӑ atingӑ chestiuni de esenţӑ în legӑturӑ cu karma, sӑ le disece şi sӑ le expunӑ pentru examinarea înţelesului şi scopului lor. Regresia spiritualӑ este un foarte puternic mecanism de eliberare a traumelor latente, deoarece o parte semnificativӑ a existenţei noastre implicӑ alegerile personale pe care le facem în calitate de suflete şi raţiunile ce se ascund în spatele acestor alegeri.

Fragment din Viaţa dintre vieţi – Hipnoterapie pentru regresie spiritualӑ: Michael Newton