Dansul flăcărilor din noi

pare un dans nebun

Fiecare gând dantelă de scântei

într-o carte de versuri ţi-aş trimite

dar mâinile nu vor să le scrie

sunt imune la « touch »

Ne iubim

ne transmitem mângâieri vibrante

Am putea face dragoste

în dimensiunea a patra

Corul de îngeri foşti curtezani

şi-au ispăşit pedeapsa

pentru prostituţie metafizică

Acolo te poţi plimba

prin cele o sută de camere închiriate

nu te vei plictisi

de acelaşi peisaj matinal

Degeaba

ţie tot frumoasa şi bestia-ţi place

şi-ai vrea ca eu să clipesc repede

înduioşată cu inima frântă

ca o fată de pension

Prefer să ţin ochii închişi

dacă starea de prea deschişi

îţi provoacă frisoane

Focul dansează roşu scarlet

plin de ritm prins-aprins

deşi nu ne-am spus te iubesc

Ce rost ar fi avut

când toate clipele noastre-mpreună

înfloreau albastru – violet

De-aceea nu mă mai tem

mă simt bogată şi nimeni

n-ar putea să mă sărăcească

de iubirea de tine

poem din volumul Semne, de Florina Marin

https://www.edituracarteadaath.ro/martisor-cadouri-reduceri/semne-florina-marin