Ce pasăre…

Ce pasăre măiastră mă cuprinde

Când prea reci îmi par zorile,

Priveliştea prea nouă?

Ce pasăre măiastră mă zboară

Când văd şi aud florile

Îngânând cerul cu clopoţei de rouă?

Ce pasăre măiastră mă cântă

Când, una cu viorile,

Mă dau, armonic, vouă?

E pasărea ce gândul nu ţi-o ştie

Timpul n-o-ncape, mintea n-o descrie

Ea, pur si simplu, este.

E Fiire.

Vrei să-i dai un nume?

Zi-i şi tu

IUBIRE.

SUNT

„Sunt frate cu apa ce poartă Cuvântul

Ce-nvieţuie floarea şi susură cântul.

Sunt frate cu focul nestins al Iubirii

Topesc gheaţa minţii pe talerul firii.

Sunt frate cu ţărna ce-ngreună trupul

Şi-i pat pentru grână şi duce heirupul.

Sunt frate cu firul de aer ce leagă

Manifestarea şi-o face întreagă.

Sunt plus şi sunt minus şi doi sunt şi unu

Şi tot şi nimic” – zise Rigăi, Nebunu`

Tolba

Tolba Mea de cuvinte

m-ajută să râd cu săgeţi,

da’ nu m-ajută să cânt

bujorul-minune în dimineţi.

Tolba Mea de cuvinte

Vorbeşte din cărţi,

Scrie etichete,

Desluşeşte hărţi,

Da’ nu m-ajută să denumesc

Gustul de măr domnesc.

Tolba Mea de cuvinte

Descrie veşminte,

Concepe discursuri de preşedinte,

Dezleagă careuri

Şi scrie poeme

Susţine dezbateri, rezolvă probleme,

Da’ nu ştie

Descrie

Iubirea, fericirea…

Are doar păreri, opinii

Da’ nu ştie de ce miros aşa crinii

Şi altfel trandafirii.

Poate produce eseu, după eseu,

Da’ nu-l poate descrie pe Dumnezeu.

Poezii de Ioan Gyuri Pascu din volumul “Clovnul de caro”

Conceptul grafic al acestui volum aparţine designer-ului Irina Maria Gănescu