Opţiunile individului #ochiulsinelui

Redescoperirea Stării Originare

Pe câtă vreme noi speculăm despre limitele conştiinţei omenirii, în realitate, cel care transformă societatea într-o manieră invizibilă şi neaşteptată este individul. Forţa este vulnerabilă în faţa unui număr infinit de opoziţii, dar puterii, nici o opoziţie şi nici un inamic nu-i pot sta împotrivă. Precum însuşi spaţiul, puterea este imună şi invulnerabilă în faţa atacurilor.

Oamenii cred că sunt conduşi de minţile lor şi că sunt victimele împrejurărilor. Astfel, ei se consideră victime ale curentului propriei conştiinţe, sentimentelor şi circumstanţelor tranzitorii. Punctul de vedere prevalent este acela că nu există alte opţiuni faţă de starea actuală a sentimentelor sau a emoţiilor.

Această cedare în faţa minţii şi a circumstanţelor exterioare (lumea) este acceptată drept ceva natural şi normal. Puţini oameni bănuiesc că mai există şi o altă opţiune. Prin autoexaminare şi concentrare interioară, putem descoperi că toate stările conştiinţei sunt rezultatul unei opţiuni. Ele nu sunt deloc nişte certitudini date şi neschimbabile, determinate de factori incontrolabili. Acest lucru poate fi descoperit dacă examinăm cum anume funcţionează mintea.

Noi nu suntem deloc conduşi de către minte. Mintea nu dezvăluie decât un nesfârşit curent de opţiuni, toate deghizate în forma amintirilor, fanteziilor, spaimelor ori conceptelor. Pentru a ne elibera de sub dominaţia minţii este suficient să înţelegem faptul că această defilare a subiectelor nu este decât un amalgam arbitrar de selecţii care se perindă pe ecranul minţii.

Noi nu suntem „forţaţi“ să simţim resentiment pentru o anumită amintire negativă, nici să ne temem de viitor. Aceastea nu sunt decât simple opţiuni. Mintea este ca un televizor dotat cu o varietate de canale; astfel, noi nu avem de urmat nici o tentaţie particulară a gândirii. Putem să cădem în tentaţia de „a ne plânge de milă“, sau de a fi supăraţi sau îngrijoraţi. Atracţia secretă a tuturor acestor opţiuni este aceea că ele oferă o compensaţie internă sau o satisfactie secretă, care constituie însăşi sursa atracţiei gândurilor şi a minţii.

Dacă aceste „compensaţii“ sunt refuzate, vom descoperi că în spatele ecranului gândurilor, există un spaţiu al bucuriei – invizibil, silenţios şi lipsit de gânduri. Această opţiune ne stă întotdeauna la dispoziţie, dar pentru a o experimenta, trebuie să o alegem în dauna tuturor celorlalte opţiuni. Sursa bucuriei este întotdeauna prezentă, întotdeauna disponibilă şi independentă de circumstanţe. Există doar două obstacole: (1) ignorarea faptului că această opţiune este întotdeauna disponibilă şi prezentă şi (2) valorizarea a altceva decât pacea şi bucuria ca fiind mai presus de pace şi bucurie, din plăcerea secretă a compensării.

Fragment din Cap.4: Fundamentele

Ochiul Sinelui – de care nimic nu se poate ascunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.