Din blogul Coltul Cultural: „Rădăcina cuvântului autism rezidă în particula de origine greacă autos, „pentru sine însuși”. Acest fapt presupune, implicit, o stare de solitudine, o retragere în sine asemănătoare (superbă comparație a autorului) unei spirale concentrice a cochiliei melcului. Solitar în gândire și faptă.”
Zilele trecute am citit o carte plină de provocări, din mai multe puncte de vedere. Atât ca subiect, cât și ca mod de recepționare a celor citite. Esența autismului, de William Stillman. Un volum care a bătut din inimă prea puțin, la vremea sa, ținând cont de incidența temei abordate. Din fericire, un volum care încă mai poate fi vizitat.
În Esența autismului se vorbește despre autism, dincolo de șabloane, dincolo de etichetări și, cel mai important, ținând în frâu o perspectivă complexă și slab căutată. Mai exact, prin acest volum, autorul său, el însuși o persoană cu o afecțiune din spectrul autist (sindron Asperger) ne îndeamnă să cultivăm unicitatea intelectuală a celor diagnosticați cu autism, dar mai presus de asta, să cultivăm unicitatea lor divină. În asta constă noutatea absolută a volumului propus. Un subiect care, abordat astfel, va crea un răsunet lung, cu siguranță.
Cine e William…
Vezi articolul original 1.223 de cuvinte mai mult